Record de nave care au trecut prin Canalul Suez, în ciuda efectelor pandemiei și crizei „Ever Given”

Mai multe nave au trecut prin Canalul Suez în 2021 decât în oricare alt an, în pofida efectelor pandemiei de coronavirus şi a faptului că această rută navigabilă a fost blocată de eşuarea navei port-container „Ever Given”, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

La finele lunii martie, nava „Ever Given” a eşuat pe diagonala canalului Suez, din cauza vântului puternic însoţit de o furtună de nisip care a redus vizibilitatea, blocând una dintre cele mai aglomerate rute de navigaţie ale lumii. Nava „Ever Given” a fost repusă pe linia de plutire, în data de 29 martie, însă blocarea Canalului Suez a perturbat unele lanţuri mondiale de aprovizionare, în condiţiile în care fluxurile mondiale de transport erau oricum afectate de pandemia COVID-19.

Prin canalul Suez tranzitează circa 30% din traficul maritim mondial de transport containere şi circa 12% din comerţul global de bunuri.

Canalul Suez a generat venituri de 6,3 miliarde de dolari după ce 20.694 de nave au trecut prin acest canal în 2021, a declarat duminică preşedintele Autorităţii Canalului Suez (SCA), Osama Rabie într-un interviul pentru Bloomberg.

Potrivit acestuia volumul mărfurilor care vor traversa Canalul Suez va continua să crească în 2022, în pofida faptului că în luna februarie tarifele pentru traversarea canalului vor fi majorate cu 6%, deoarece constructorii maritimi construiesc mai multe nave.

Cargourile care transportă gaze lichefiate vor fi scutite de majorarea tarifelor de tranzit. De asemenea, navele care utilizează combustibili care îndeplinesc standardele de emisii ale Naţiunilor Unite ar putea beneficia şi ele de o reducere, chiar dacă aceste planuri nu au fost încă finalizate, a spus Osama Rabie.

Un proiect care vizează extinderea şi adâncirea Canalului Suez este în prezent în derulare şi este aşteptat să fie finalizat până în luna iulie 2023, ceea ce va permite creşterea cu 28% a numărului de vase care vor putea utiliza acest canal, a informat preşedintele Autorităţii Canalului Suez (SCA). “Proiectul va fi finalizat în 24 de luni. Am început în iulie 2021 şi, cu voia Domnului, vor termina în luna iulie 2023”, a spus Osama Rabie.

Canalul Suez, care leagă Mediterana de Marea Roşie, asigură cea mai scurtă rută de transport maritim între Asia şi Europa. În 2020, au trecut prin această cale maritimă aproape 19.000 de nave, adică o medie de 51,5 nave în fiecare zi.

#Suez #traversare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.