Numele vicepremierului pentru Reintegrare ținut sub șapte lacăte. Cine este demnitarul care-l va înlocui pe Kulminski

18 Ian. 2022, 17:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Ian. 2022, 17:17 // Actual //  bani.md

Noul vicepremier pentru Reintegrare va depune jurământul mâine, 19 ianuarie. Despre aceasta a declarat premiera Natalia Gavrilița în cadrul unei conferințe de presă. În același timp, șefa Executivului a refuzat să divulge numele candidatului, dar le-a spus jurnaliștilor că „o să afle mâine”, scrie realitatea.md.

„Candidatul va depune jurământul mâine dimineață și va participa la ședința Guvernului”, a spus Natalia Gavrilița.

Am telefonat-o pe purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Anastasia Taburceanu pentru a întreba despre cine este vorba, însă ni s-a spus că „dolianța noului vicepremier pentru Reintegrare a fost ca despre aceast lucru să se comunice mâine. Astfel, mâine Guvernul va comunica oficial numele, CV-ul și toate datele”.

Realitatea.md menționează că, la scurt timp, după anunțul făcut de Natalia Gavrilița, canalul de Telegram al jurnalistului Dumitru Ciorici a scris că fotoliul vicepremierului pentru Reintegare va fi ocupat de fostul Ambasador în Franța și Germania, Oleg Serebrian. Tot el a scris că acesta va depune jurământul mâine dimineață, 19 ianuarie.

Viceprimierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a demisionat din funcție în data de 5 noiembrie invocând motive personale. El a fost numit în funcție la 6 august. În 2019, Kulminski a fost consilierul pe politică externă al prim-ministrei de atunci Maia Sandu. Ulterior, Vladislav Kulminski, a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europeană.

19 Nov. 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Europa Centrală și de Est se confruntă cu un val de amenințări neconvenționale, de la atacuri cibernetice asupra infrastructurii comerciale până la distrugerea navelor cu cereale în Marea Neagră și criza apei care amenință agricultura și producția de energie electrică. Peste 50 de astfel de incidente au fost documentate începând cu luna octombrie de cercetătorii Universității Corvinus din Budapesta, potrivit unei analize citate de Euronews.

Printre cele mai neobișnuite cazuri se numără atacurile hackerilor asupra sistemelor frigorifice ale unor supermarketuri, unde temperaturile au fost ridicate până la 50 de grade Celsius, dar și atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. În paralel, deficitul de apă din Bazinul Carpatic pune în pericol agricultura, turismul și alimentarea cu energie electrică.

Cercetătorii din cadrul Grupului de Cercetare pentru Securitate Globală al Universității Corvinus au creat o bază de date care monitorizează incidentele considerate amenințări neconvenționale la adresa securității regionale. Informațiile sunt publicate pe platforma Geo-Polemic și urmează să fie actualizate periodic.

Péter Marton, coordonatorul cercetării, avertizează că Europa Centrală și de Est este expusă simultan consecințelor războiului din Ucraina și efectelor schimbărilor climatice. Vulnerabilitățile regiunii sunt amplificate de declinul demografic, infrastructura critică învechită și dependența ridicată de importurile energetice.

Potrivit expertului, actorii statali sunt responsabili pentru mai mult de jumătate dintre incidentele documentate, inclusiv prin operațiuni militare sau acțiuni hibride a căror responsabilitate este negată oficial.

Un exemplu este situația din Marea Neagră, unde mai multe nave comerciale au fost avariate sau scufundate. Marton a menționat cazul unei nave care s-a scufundat în apele teritoriale ale Bulgariei, provocând pierderea unei încărcături de aproximativ 3.000 de tone de cereale.

Cercetătorul atrage atenția că asemenea incidente au consecințe care depășesc domeniul securității militare, afectând inclusiv lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, într-un context internațional deja marcat de instabilitate.

Rusia nu este însă singurul stat asociat cu asemenea amenințări. Franța a acuzat Iranul că s-ar afla în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor frigorifice ale supermarketurilor, incident care demonstrează cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura comercială în fața operațiunilor informatice.

Pe lângă atacurile cibernetice și acțiunile militare hibride, cercetătorii includ în categoria amenințărilor neconvenționale schimbările climatice, criminalitatea organizată, terorismul și riscurile generate de dependența economică și energetică.

Marton susține că vara anului 2026 a demonstrat cât de grave pot deveni consecințele secetei și ale dependenței de importurile de energie pentru economiile din regiune.

Echipa Universității Corvinus intenționează să extindă monitorizarea și să prezinte primele concluzii detaliate în următoarele luni. Scopul cercetării este identificarea vulnerabilităților regionale și sprijinirea autorităților în elaborarea unor măsuri mai eficiente de prevenire și gestionare a amenințărilor.