Peste 50 de femei din țară au participat la primul atelier organizat de PNFM. Istorii de succes și motivație

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat primul atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”. Evenimentul desfășurat pe data de 18 ianuarie 2022, în municipiul Strășeni, în format hibrid, a adunat peste 50 de femei de afaceri din regiunea Centru a Republicii Moldova, inclusiv persoane cu dizabilități, care au prezentat propriile istorii de succes și au motivat alte femei de a se dezvolta economic, le-au încurajat să dezvolte afaceri, au pus bazele unor parteneriate de dezvoltare și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a menționat în deschiderea evenimentului că acest proiect are are drept scop promovarea abilitării economice a femeilor, în special din zonele rurale și a celor din grupurile vulnerabile și promovarea accesului egal la oportunități economice și de muncă. „Este important să ne susținem reciproc, să ne motivăm, să ne dezvoltăm împreună pentru a obține independență financiară, încredere și pentru a deveni un exemplu pentru alte femei. Apreciem suportul oferit de către Agenția GIZ Moldova prin subvenția locală acordată și pentru implicarea directă în abilitarea economică a femeilor din țara noastră”.

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova și-a exprimat încrederea că acest proiect, urmare organizării a celor 3 ateliere de lucru regionale, va contribui la elaborarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor, care va fi propusă spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Conceptul de abilitare și participare economică a femeilor a fost explicat de Elena Bordianu, formatoare și antreprenoare. Potrivit acesteia, „abilitarea economică este esențială pentru a edifica economii puternice, a stabili societăți mai stabile și mai echitabile, a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei, bărbați, familii și comunități, a promova operațiuni și obiective de afaceri, a atinge obiectivele stabilite la nivel internațional aferente dezvoltării, durabilității și drepturilor omului”.

Suplimentar, femeile participante la eveniment au beneficiat de instruire privind cadrul legal și politicile existente privind susținerea antreprenoriatului feminin, caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova, percepția față de antreprenoriatul feminin, oferită de Tudor Lupașco, formator și expert în domeniul antreprenorial.

Pentru exemplificarea celor relatate, cum femeile pot fi abilitate economic, pentru a fi mai aproape de obținerea independenței financiare, de a depăși bariere ce țin de lipsa resurselor financiare, psihologice sau dizabilități, au fost prezentate studii de caz ale antreprenoarelor de succes, care și-au povestit istoriile sale de dezvoltare a afacerii și, de asemenea, au înaintat propuneri pentru dezvoltarea și abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova.

În acest context, perticipantele au aflat istoriile de succes de la Natalia Calmîș, antreprenoare în domeniul horticulturii, mamă a cinci copii, Olesea Cebotari, agricultoare din comuna Bubuieci, Olga Zaițev care are o afacere în fabricarea lumânărilor decorative, din satul Hârbovățul Nou, raionul Anenii Noi și Elena Crîșmari, Vicepreședinta Rețelei Naționale a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova, din satul Dolna, municipiul Strășeni.

Evenimentul s-a încheiat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova. Urmează alte două ateliere de lucru cu aceeași tematică, care vor fi desfășurate în regiunile Nord (Edineț) și, respectiv, Sud (Leova) ale țării.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea proiectului „Consilierea Guvernului în politici economice”.

#PNFM #abilitare economica #istorii de succes #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.