Peste 50 de femei din țară au participat la primul atelier organizat de PNFM. Istorii de succes și motivație

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat primul atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”. Evenimentul desfășurat pe data de 18 ianuarie 2022, în municipiul Strășeni, în format hibrid, a adunat peste 50 de femei de afaceri din regiunea Centru a Republicii Moldova, inclusiv persoane cu dizabilități, care au prezentat propriile istorii de succes și au motivat alte femei de a se dezvolta economic, le-au încurajat să dezvolte afaceri, au pus bazele unor parteneriate de dezvoltare și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a menționat în deschiderea evenimentului că acest proiect are are drept scop promovarea abilitării economice a femeilor, în special din zonele rurale și a celor din grupurile vulnerabile și promovarea accesului egal la oportunități economice și de muncă. „Este important să ne susținem reciproc, să ne motivăm, să ne dezvoltăm împreună pentru a obține independență financiară, încredere și pentru a deveni un exemplu pentru alte femei. Apreciem suportul oferit de către Agenția GIZ Moldova prin subvenția locală acordată și pentru implicarea directă în abilitarea economică a femeilor din țara noastră”.

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova și-a exprimat încrederea că acest proiect, urmare organizării a celor 3 ateliere de lucru regionale, va contribui la elaborarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor, care va fi propusă spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Conceptul de abilitare și participare economică a femeilor a fost explicat de Elena Bordianu, formatoare și antreprenoare. Potrivit acesteia, „abilitarea economică este esențială pentru a edifica economii puternice, a stabili societăți mai stabile și mai echitabile, a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei, bărbați, familii și comunități, a promova operațiuni și obiective de afaceri, a atinge obiectivele stabilite la nivel internațional aferente dezvoltării, durabilității și drepturilor omului”.

Suplimentar, femeile participante la eveniment au beneficiat de instruire privind cadrul legal și politicile existente privind susținerea antreprenoriatului feminin, caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova, percepția față de antreprenoriatul feminin, oferită de Tudor Lupașco, formator și expert în domeniul antreprenorial.

Pentru exemplificarea celor relatate, cum femeile pot fi abilitate economic, pentru a fi mai aproape de obținerea independenței financiare, de a depăși bariere ce țin de lipsa resurselor financiare, psihologice sau dizabilități, au fost prezentate studii de caz ale antreprenoarelor de succes, care și-au povestit istoriile sale de dezvoltare a afacerii și, de asemenea, au înaintat propuneri pentru dezvoltarea și abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova.

În acest context, perticipantele au aflat istoriile de succes de la Natalia Calmîș, antreprenoare în domeniul horticulturii, mamă a cinci copii, Olesea Cebotari, agricultoare din comuna Bubuieci, Olga Zaițev care are o afacere în fabricarea lumânărilor decorative, din satul Hârbovățul Nou, raionul Anenii Noi și Elena Crîșmari, Vicepreședinta Rețelei Naționale a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova, din satul Dolna, municipiul Strășeni.

Evenimentul s-a încheiat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova. Urmează alte două ateliere de lucru cu aceeași tematică, care vor fi desfășurate în regiunile Nord (Edineț) și, respectiv, Sud (Leova) ale țării.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea proiectului „Consilierea Guvernului în politici economice”.

#PNFM #abilitare economica #istorii de succes #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.