Peste 50 de femei din țară au participat la primul atelier organizat de PNFM. Istorii de succes și motivație

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat primul atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”. Evenimentul desfășurat pe data de 18 ianuarie 2022, în municipiul Strășeni, în format hibrid, a adunat peste 50 de femei de afaceri din regiunea Centru a Republicii Moldova, inclusiv persoane cu dizabilități, care au prezentat propriile istorii de succes și au motivat alte femei de a se dezvolta economic, le-au încurajat să dezvolte afaceri, au pus bazele unor parteneriate de dezvoltare și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a menționat în deschiderea evenimentului că acest proiect are are drept scop promovarea abilitării economice a femeilor, în special din zonele rurale și a celor din grupurile vulnerabile și promovarea accesului egal la oportunități economice și de muncă. „Este important să ne susținem reciproc, să ne motivăm, să ne dezvoltăm împreună pentru a obține independență financiară, încredere și pentru a deveni un exemplu pentru alte femei. Apreciem suportul oferit de către Agenția GIZ Moldova prin subvenția locală acordată și pentru implicarea directă în abilitarea economică a femeilor din țara noastră”.

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova și-a exprimat încrederea că acest proiect, urmare organizării a celor 3 ateliere de lucru regionale, va contribui la elaborarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor, care va fi propusă spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Conceptul de abilitare și participare economică a femeilor a fost explicat de Elena Bordianu, formatoare și antreprenoare. Potrivit acesteia, „abilitarea economică este esențială pentru a edifica economii puternice, a stabili societăți mai stabile și mai echitabile, a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei, bărbați, familii și comunități, a promova operațiuni și obiective de afaceri, a atinge obiectivele stabilite la nivel internațional aferente dezvoltării, durabilității și drepturilor omului”.

Suplimentar, femeile participante la eveniment au beneficiat de instruire privind cadrul legal și politicile existente privind susținerea antreprenoriatului feminin, caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova, percepția față de antreprenoriatul feminin, oferită de Tudor Lupașco, formator și expert în domeniul antreprenorial.

Pentru exemplificarea celor relatate, cum femeile pot fi abilitate economic, pentru a fi mai aproape de obținerea independenței financiare, de a depăși bariere ce țin de lipsa resurselor financiare, psihologice sau dizabilități, au fost prezentate studii de caz ale antreprenoarelor de succes, care și-au povestit istoriile sale de dezvoltare a afacerii și, de asemenea, au înaintat propuneri pentru dezvoltarea și abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova.

În acest context, perticipantele au aflat istoriile de succes de la Natalia Calmîș, antreprenoare în domeniul horticulturii, mamă a cinci copii, Olesea Cebotari, agricultoare din comuna Bubuieci, Olga Zaițev care are o afacere în fabricarea lumânărilor decorative, din satul Hârbovățul Nou, raionul Anenii Noi și Elena Crîșmari, Vicepreședinta Rețelei Naționale a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova, din satul Dolna, municipiul Strășeni.

Evenimentul s-a încheiat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova. Urmează alte două ateliere de lucru cu aceeași tematică, care vor fi desfășurate în regiunile Nord (Edineț) și, respectiv, Sud (Leova) ale țării.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea proiectului „Consilierea Guvernului în politici economice”.

#PNFM #abilitare economica #istorii de succes #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.