Cel mai scump loc din lume unde să cumperi apă. Prețul este de 3 ori peste medie

Capitala Norvegiei, Oslo, este orașul unde o sticlă de apă costă cel mai mult, fiind de aproape trei ori peste prețul mediu înregistrat în cele 120 de orașe analizate de Holidu, o aplicație care permite rezervarea cazării pentru vacanță, transmite Bloomberg.

Oslo, este urmat, în ordine, de Tel Aviv, New York, Stockholm și Helsinki drept cele mai scumpe locuri de unde poți să cumperi o sticlă de apă de 500 de mililitri, arată studiul publicat.

Indexul prețului apei calculat de Holidu analizează și compară costul apei de la robinet și al apei îmbuteliate în 30 de orașe din SUA și 120 de orașe din întreaga lume, selectate în funcție de popularitatea lor în topul destinațiilor de vacanță, scrie AGERPRES.

Capitala Norvegiei ocupă prima poziție și când vine vorba de apa de la robinet, iar Los Angeles, Phoenix, San Francisco și San Diego se numără printre primele 20 cele mai costisitoare locuri din lume în ceea ce privește apa de la robinet.

Potrivit Holidu, în Oslo apa de la robinet este cu 212% mai scumpă decât media din cele 120 de orașe incluse în acest studiu iar apa îmbuteliată este cu 19% mai scumpă decât media.

Schimbările climatice afectează calitatea și cantitatea de apă necesară pentru consumul de bază, în condițiile în care 2,2 miliarde persoane nu au acces la apă potabilă sigură, susținea ONU într-un raport publicat anul trecut.

Clasamentul elaborat de Holidu examinează atât apa de la robinet cât și apa îmbuteliată, analizând calitatea și costul diferitelor surse de apă din orașe, inclusiv prețul unei sticle de apă mărcile Evian, Perrier și al mărcii locale vândută de Coca-Cola Co.

#Oslo #pret #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.