Acţiunile UiPath, la un nou minim istoric pe Wall Street. Daniel Dines, de la 7,8 miliarde de dolari la 3,9 miliarde

Acţiunile producătorului de software de automatizare UiPath (PATH), prima companie din România care s-a listat pe cea mai puternică piaţa de capital din lume, au închis şedinţa de tranzacţionare din 18 ianuarie 2022 la un nou minim istoric, arată datele agregate de ZF.

Astfel, acţiunile PATH au închis la 35,51 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 18,2 miliarde de dolari în contextul unor indici americani în scădere puternică din cauza randamentelor în creştere ale obligaţiunilor şi a câştigurilor slabe ale Goldman Saches. Dow Jones a scăzut ieri cu 1,5%, S&P500 cu 1,8%, Nasdaq cu 2,6%, potrivit MarketWatch.

De la începutul anului 2022 încoace acţiunile UiPath au minus 19%, potrivit Google Finance.

De la listarea din primăvara anului 2021 încoace, mai exact din 21 aprilie 2021 când UiPath închidea la aproape 70 de dolari, valoarea de piaţă a companiei pornite într-un apartament din Bucureşti s-a înjumătăţit. Prin urmare şi deţinerea antreprenorului Daniel Dines, CEO şi unul dintre fondatori, a scăzut de la aproximativ 7,8 miliarde de dolari la 3,9 miliarde de dolari. Spre comparaţie indicele Nasdaq are din 21 aprilie 2021 încoace o creştere de 4%.

Cel mai probabil la baza scăderii cotaţiei ar putea sta şi migraţia investitorilor dinspre sectorul de creştere, în special IT, spre cel al companiilor tradiţionale, adică acelea din „value” în contextul în care inflaţia ridicată, la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii în SUA, ar putea determina majorări agresive de dobândă din partea FED. Ori companiile tradiţionale sunt mai protejate de eventualele mişcări abrupte ale celei mai puternice bănci centrale din lume.

#uipath #daniel dines #companie #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.