Moldovenii au dat de gustul vieții în credit. Zilnic s-au împrumutat cu 33,3 mil. de lei în 2021

În 2021, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere fără precedent a creditelor acordate populației și businessului. Creșterea din 2021 a fost de 13 miliarde de lei. Cea mai mare creștere au avut-o împrumuturile bancare, cu 10,7 miliarde de lei. Cele nebancare au crescut cu 2,2 miliarde de lei – cele nebancare, potrivit declarației din emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a economistului Veaceslav Ioniță.

Volumul total al creditelor acordate economiei Republicii Moldova a ajuns la aproape 70 de miliarde de lei: 56,4 miliarde de lei este volumul creditelor bancare și de 12,8 miliarde de lei –nebancare. Recordul precedent la creditarea economiei de către sectorul financiar a fost atins în 2014, când creditele au ajuns la 51,6 miliarde de lei. „Gradul de împovărare al moldovenilor a crescut lunar, în 2021, cu peste un miliard de lei. Această creștere a poverii datoriilor este cea mai mare din istoria Republicii Moldova. Dublu față de anii precedenți. A fost ceva similar în anul 2013, dar incomparabil cu anul 2021”, a spus expertul.

În ceea ce priveșre volumul creditelor oferite, raportat de Produsul Intern Brut (PIB), economistul a declarat că recordul a fost în 2014. Volumul creditelor reprezenta 39% din PIB. În prezent, chiar dacă sunt aproape 70 de miliarde de lei, raportat la PIB – reprezintă 29%. „Economia Republicii Moldova ar fi bine să aibă un grad de creditare în jur de 60%. E de două ori mai puțin decât ceea ce am avea nevoie. Jaful bancar din 2014 a dus la prăbușirea a tot ce înseamnă creditarea economiei naționale și ne va lua încă cel puțin cinci ani ca să ajungem la nivelul din 2014”, a declarat economistul.

În prezent, afirmă analistul economic, continuă să fie înregistrat un surplus de lichidități în sistemul bancar, fenomen care se atestă al 8-lea an consecutiv. Volumul depozitelor bancare în 2021 a ajuns la 90 de miliarde de lei, cu peste 10 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2020 și cu 34 de miliarde de lei mai mult decât volumul celor acordate. Totuși, remarcă analistul economic, după opt ani de creștere continuă a surplusului de lichidități, în 2021 acesta a înregistrat pentru prima dată o reducere nesemnificativă, dar promițătoare.

Veaceslav Ioniță a menționat că în 2021, cele mai multe credite bancare, în sumă de 3,5 miliarde de lei, au fost acordate pentru procurarea și construcția de imobile; 3 miliarde de lei au fost luate pentru consum; iar 1,39 miliarde de lei pentru comerț. Totodată, 0,54 miliarde de lei au fost accesate de către mediul de afaceri nebancar; 0,40 miliarde de lei – de către sectorul de construcții, iar 1,83 de miliarde de lei de către alte domenii. „Practic credite pentru dezvoltare de afaceri nu avem. A crescut puternic creditarea în 2021, dar a crescut din contul creditării populației și al consumului, mai puțin a celor investiționale”, a menționat Veaceslav Ioniță.

#volum #record #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.