Vine marea scumpire. În februarie va crește tariful la energia electrică. Spînu nu știe cu cât: Discutăm cu Cuciurganul

FEE Nord și Premier Energy au venit cu solicitarea de majorare a tarifului pe fundalul creșterii costului energiei electrice de la CET-ui, care acoperă cam 20% din necesarul Republicii Moldova, a explicat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Ministrul nu crede că în prezent se așteaptă la o dublare a tarifului la energia electrică.

ANRE va face calculele și în zile următoare va veni cu această ajustare a tarifului la energia electrică. Sau vehiculat cifre de 30%, inclusiv și Premier Energy a spus că această majorare le-ar permite să treacă de perioada de iarnă când consumul de la CET-uri este mai mare”, a precizat ministrul Infrastructurii.

Referindu-se la perioada când tarifele la curentul electric ar putea crește, Spînu a menționat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că „cel mai probabil ajustarea tarifelor va fi făcută în februarie”.

După scumpirea energiei electrice din februarie, în primăvară vom avea o nouă majorare, în condițiile în care Centrala de la Cuciurgan intenționează să majoreze prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova. Or, ministrul Spînu afirmă că va discuta reprezentanții INTER RAO.

Voi discuta cu cei de la Cuciurgan dacă putem avea o prelungirea contractului, în situația de urgență, cu câteva luni pentru a nu admite majorarea costului energiei. Acest lucru s-a întâmplat și în anul 2020”, a mai spus Spînu.

În data de 24 ianuarie, FEE Nord a depus la ANRE o solicitare de majorarea a tarifului la energia electrică. Reprezentanții companiei cer cost de 3.06 lei/kwh. Iar la începutul lunii ianuarie, cel mai mare distribuitor de energie electrică din Republica Moldova, Premier Energy s-a adresat cu o solicitare la ANRE de majorare a tarifelor la energia electrică pentru consumatori. În prezent, tariful pentru populație este de 1,51 lei/kWh, iar dacă solicitarea Premier Energy va fi acceptată de ANRE, prețul per kWh va ajunge la 2,79 lei.

#scumpire #Energie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză