Milioane de la stat pentru IMM-uri. ODIMM: Vor fi lansate programe noi de susținere a mediului de afaceri

25 Ian. 2022, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Ian. 2022, 10:35 // Actual //  MD Bani

În cadrul unei conferințe de presă organizată de Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Dumitru Pîntea, director general ODIMM a prezentat programele de susținere a IMM-urilor.

Astfel, în 2022, vor fi alocați bani pentru programe deja existente, precum „PARE 1+1”, START pentru tineri, Femei în Afaceri, etc. De asemenea vor fi lansate și programe noi.

Astfel, în 2022, din bugetul de stat vor fi alocate 140 de milioane de lei pentru susținerea afacerilor. Cei mai mulți bani vor fi alocați pentru programul „PARE 1+1”, 30 de milioane de lei, care va avea și un nou subprogram „PARE „1+2”, care se dezvoltă la moment.

De asemenea, 20 de milioane de lei vor fi alocați pentru programul START pentru TINERI. Câte 15 milioane de lei vor fi acordați pentru ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii cât și pentru suplimentarea fondului de garantare a creditelor.

Potrivit directorului general al ODIMM, în 2022 vor fi lansate câteva programe noi:

  • A doua șansă;
  • Digitalizare;
  • Clustere;
  • Turism rural;
  • Întreprinderi sociale.

Pentru aceste programe vor fi alocate în total 35 de milioane de lei. Cel mai mulți bani se vor aloca pentru programele „A doua șansă” și „Digitalizare”, 15 milioane de lei și respectiv 10 milioane de lei.

De asemenea, Dumitru Pîntea a declarat că suma alocată pentru aceste programe ar putea crește datorită suportului oferite de Uniunea Europeană, USAID și alte organizații internaționale.

Pentru companiile care deja își desfășoară activitatea de cel puțin un an, în luna aprilie, va fi lansat un apel unde se vor putea obține granturi de 15 milioane de lei.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.