Putin îi sperie pe investitori. Pieţele încep să includă în preţuri riscul de război dintre Ucraina şi Rusia

Dispoziţiile optimiste de la începutul unui nou an nu au fost de durată. Se pare că investitorii au o serie de motive de îngrijorare, iar potenţiala invazie a Ucrainei de către Rusia este pe ordinea de zi. Potrivit casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, nu există altă soluţie decât cea prin care vom plăti cu toţii, sub o formă sau alta, conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală, mai adaugă XTB, citat de Ziarul Financiar.

Tensiunile persistă de aproape un deceniu
Trebuie amintit că tensiunile din jurul Ucrainei persistă deja de 8 ani. A început cu schimbări democratice în ţară după răsturnarea preşedintelui Victor Ianukovici. Deşi Ucraina şi-a declarat independenţa în 1991, Rusia încă vede ţara ca o zonă de influenţă strategică şi cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. Situaţia a dus la anexarea Peninsulei Crimeea, decizie pe care Europa şi Statele Unite nu au reuşit să o oprească, şi la acţiunile militare ruseşti ulterioare din partea de est a Ucrainei. Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina nu au fost ”cap de afiş” în media în ultima perioadă, dar încercările Kievului de a crea relaţii mai strânse cu Occidentul au provocat Rusia să ia din nou măsuri.

Europa de vest – parţial de vină
Adevărul este că Europa de Vest este parţial de vină pentru situaţia actuală. Politica energetică ambiţioasă combinată cu o abordare naivă a politicii externe a Rusiei, a făcut Europa din ce în ce mai dependentă de importurile de produse energetice din Rusia. În timp ce 30% din importurile europene de gaze naturale veneau din Rusia în urmă cu un deceniu, acum ponderea Rusiei în importurile europene de gaze a crescut la aproape 47%. Aceasta este o carte puternică pe care Rusia o poate folosi în jocurile sale politice. Acest lucru este valabil mai ales acum, când creşterea preţurilor mărfurilor alimentează inflaţia, ceea ce face situaţia inconfortabilă pentru liderii europeni.
Instituţiile financiare ruseşti şi Gazprom se depreciază cel mai puternic la bursă
Pieţele au început să trateze în serios potenţialul război dintre Rusia şi Ucraina.

Reacţia actuală a pieţelor a depăşit-o deja pe cea din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Principalul indice bursier rusesc RTS50 a scăzut cu 30%, chiar şi în ciuda creşterii preţurilor mărfurilor care susţin în mod tradiţional acţiunile ruseşti, scrie XTB.
Printre companiile care se depreciază cel mai tare se numără instituţii financiare care riscă să fie vizate de sancţiuni, (adică interzicerea băncilor ruseşti din sistemele financiare globale), precum şi Gazprom, care a beneficiat până acum de turbulenţele de pe piaţa gazelor naturale.

Trebuie remarcat faptul că riscurile geopolitice sunt de obicei foarte binare. Reacţia pieţei tinde să fie pe termen scurt şi situaţia revine rapid la normal odată ce investitorii văd că scenariile cele mai pesimiste au fost evitate. Cu toate acestea, nu suntem încă în acel punct.

Toată lumea va plăti preţul unui potenţial conflict. Conflictele militare sunt negative aproape de fiecare dată. Este greu de justificat pierderea de vieţi omeneşti sau pagubele cauzate civililor, mai ales dacă este făcută doar de dragul ambiţiilor liderilor. Din păcate, aşa stau lucrurile de obicei. Cu toate acestea, invazia rusă asupra Ucrainei va duce şi la pagube economice majore.

În timp ce China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, Polonia şi Germania s-au clasat pe locul 2 şi, respectiv, pe locul 4, în ceea ce priveşte importurile. Exporturile sunt de asemenea importante, mai ales acum când economia globală se luptă cu deficite. Polonia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Spania se află toate pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte exporturile.

Rezervele de gaze naturale joacă, de asemenea, un rol major în conflict. Rusia limitează de luni de zile aprovizionarea cu gaze naturale către Europa. Statele Unite încearcă să ofere Europei surse alternative de materie primă, dar o schimbare completă de la gazul rus pare nerealist.

Exporturile suplimentare de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA către Europa ar putea ajuta la scăderea preţurilor, dar SUA nu poate înlocui pe deplin gazul rusesc, mai ales pe termen scurt. În primul rând, contractele privind furnizarea de gaze naturale sunt de obicei pe termen lung, în special în Asia, prin urmare, Statele Unite pot să nu aibă suficiente mărfuri pentru a satisface cererea clienţilor actuali şi ai Europei, explică XTB.

Chiar dacă ar fi avut-o, Europa s-ar putea să nu aibă infrastructură adecvată pentru a sprijini exporturile crescute de GNL din SUA. Partea bună este că e foarte puţin probabil ca Rusia să ia acţiuni atât de radicale. 75% din exporturile ruseşti sunt direcţionate către Europa, prin urmare, un all-in va provoca daune semnificative pe termen lung economiei Rusiei.

Scenariul mai probabil este că părţile în conflict vor încerca să se „tatoneze” reciproc, ceea ce, totuşi, poate însemna preţuri destul de mari la gaze în Europa până când situaţia se va calma.

#investitori #razboi #burse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.