Obștescul sfârșit. „Corporația” Sheriff din enclava separatistă s-a înglodat

25 Ian. 2022, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2022, 16:39 // Actual //  bani.md

Imperiul SHERIFF, construit de oligarhii Victor Gușan și Ilya Kazmaly și care deține monopolul afacerilor din regiune, se confruntă cu mai multe probleme care păreau imposibile până nu demult. Mai mulți locuitori ai regiunii ne-au informat despre faptul că, Sheriff își închide spălătoriile auto deschise pe lângă stațiile PECO, iar în magazine sunt de negăsit mai multe tipuri de țigări care erau populare în regiune. Mai mult ca atât, am aflat că Uzina de Ciment din Râbnița, chiar dacă nu ar aparține de facto holding-ului, dar ar avea legături indirecte, și-a sistat activitatea din 13 decembrie, pe o perioadă nedeterminată.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas. Din luna noiembrie, Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița, ceea ce ar putea duce la falimentul ei în scurt timp. Uzina importă de pe piața UE circa 70% din cantitatea necesară.  În luna septembrie, din România – stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie – 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi permit în prezent să funcționeze, având încă stocuri, scrie zonadesecuritate.md.

Totodată, nu doar importul din Uniunea Europeană nu mai e posibil, dar și exportul. Asta, în condițiile în care doar România mai cumpăra metalul produs în regiunea separatistă.

Surse din cadrul pretinsului Guvern de la Tiraspol ne-au spus că în prezent se încearcă rezolvarea acestei probleme prin intermediul Chișinăului, iar presiunile ce au fost la sfârșitul acestui an, cu terenurile agricole și plăcuțele neutre, ar avea legătură cu problemele financiare ale regimului.

Cei de la Tiraspol vor ca autoritățile de la Chișinău să-i ajute în discuțiile cu Uniunea Europeană pentru a le permite importul și exportul din metal uzat. Decizia UE de a interzice această activitatea în baza legăturii cu nerespectarea normelor ecologice. Această decizie a avut consecințe clare atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra Belarusului.

Astfel, doar dacă Republica Moldova va solicita permis pentru importul de metal uzat și va putea demonstra că respectă normele UE de mediu în această privință, uzina va putea importă și exportă metal, ceea ce ar însemna continuarea finanțării regimului de la Tiraspol.

Holdingul „Sheriff” funcționează ca un stat în interiorul altui stat, fiind activ pe toate segmentele economiei – de la comerțul cu produse alimentare, automobile, carburanți, medicamente, producerea și exportul alcoolului la servicii hoteliere, telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și asigurări, sport și presă.

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.