Picasso intră în piaţa NFT-urilor: moştenitorii artistului lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain

Moştenitorii celebrului artist spaniol Pablo Picasso îl aduc pe acesta în era online-ului şi lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain, în peste 1.000 de ediţii, care ilustrează o lucrare în ceramică ce nu a mai fost văzută de publicul larg, într-o încercare de a profita de noul val de NFT-uri (Non-Fungible Token) şi active crypto care a luat cu asalt atât lumea artei, cât şi lumea financiară, potrivit Bloomberg.

Înainte de lansare oficială, jurnaliştii publicaţiei americane au fost primiţi în casa din Geneva unde locuieşte Marina Piccasso, nepoata celebrului artist, alături de Florian Picasso, fiul ei. Cei doi au explicat că vor să îmbine arta fină cu activele digitale.

Ei vor să profite de valul de interes din jurul NFT-urilor, care au adus milioane de dolar unor artişti mult mai puţin cunoscuţi, scrie ZF.

Pentru context, întreaga lume a artei a fost surprinsă în martie 2021, când artistul grafician unoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie`s. Preţul l-a depăşit pe cel de 54 de milioane de dolari cu care s-au vândut „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

Moştenitorii lui Picasso consideră că iniţiativa lor aduce pentru prima dată un mare nume din istorie în jocul NFT-urilor.

„Încercăm să construim o punte între lumea NFT-urilor şi lumea artei fine”, a declarat Florian Picasso, strănepotul celebrului artist spaniol.

Marina Picasso a povestit că lucrarea în cermică a fost realizată în octombrie 1958, pe vremea când ea era copil.

Casa de licitaţii Sotheby`s organizează o licitaţie în luna martie care va include un NFT unic, precum şi lucrarea în ceramică.

Bloomberg scrie că Picasso în NFT reprezintă un moment de referinţă, similar cu cel în care colecţia Beatles a ajuns pe platforma iTunes.

#Blockchain #NFT #Picasso

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.