Asociația „MOTIVAȚIE” la 20 de ani de activitate. „Ne putem mândri cu rezultatele noastre”

Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova împlinește 20 de ani de la fondare. Cu acest prilej asociația a prezentat principalele programe, serviciile și rezultatele de bază, implementate în tot acest timp.

„MOTIVAȚIE” a fost prima organizație din Republica Moldova care a pilotat și promovat metodologia Angajării Asistate la nivel de stat pentru a oferi servicii de înaltă calitate persoanelor cu dizabilități. În perioada 2013-2021 cu suportul MOTIVAȚIEI au fost angajate în câmpul muncii peste 292 de persoane cu dizabilități, iar 68 persoane cu dizabilități au fot ajutate să se încadreze la studii (2015-2021).

Ei sunt membrii fondatori ai MOTIVAȚIEI (Igor Meriacre, Nicolae Beșliu și Oxana Pisceanscaia), echipa de implementare a proiectelor și Consiliul de Administrare al Asociației. Oameni care au depus mult suflet, efort și curaj ca lucrurile să se schimbe spre bine în țara noastră, încet, dar sigur. Ei au fost pionerii schimbărilor din Republica Moldova.

Nicolae Beșliu, Președintele Asociației, a felicitat echipa și membrii Consiliului de Administrare cu aniversarea celor 20 de ani de activitate. El a remarcat că, pe parcursul acestei perioade, Asociația a realizat peste 50 de proiecte inovative și îndrăznețe, care au avut un impact pozitiv asupra vieții persoanelor cu dizabilități, a membrilor familiilor acestora, dar și întreaga societate:

„Am evoluat ca organizație și echipă în atingerea misiunii și obiectivelor propuse. Faptul că noi am avut atâtea proiecte și rezultate palpabile vorbește despre o echipă puternică. Ne putem mândri cu rezultatele noastre”, a concluzionat președintele Asociației.

#20 de ani de activitate #asociatia motivatie #persoane cu dizabilitati #Asociația Judecătorilor #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.