Piruetele rușilor i-au fript pe europeni. Au inclus energia nucleară în categoria ecologică

02 Feb. 2022, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Feb. 2022, 15:53 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, un proiect care prevede introducerea energiei nucleare şi gazelor în sfera instrumentelor care vor facilita tranziţia ecologică, o soluţie de compromis care răspunde cererilor unor grupuri de ţări din cadrul Uniunii Europene coordonate de Franţa şi Germania.

„Comisia Europeană a prezentat astăzi o Lege complementară a Taxonomiei în domeniul Climatic, în sensul atenuării efectelor schimbărilor climatice şi adaptărilor necesare, acoperind anumite activităţi în domeniile gazelor şi energiei nucleare. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic asupra textului, care va fi adoptat formal după ce vor fi disponibile traduceri în toate limbile din UE”, anunţă instituţia. „Sunt necesare investiţii private majore pentru ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Taxonomia UE are rolul de a ghida investiţiile private spre activităţi necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Taxonomia nu stabileşte dacă o anumită tehnologie va fi sau nu parte a energiilor utilizate de state membre. Obiectivul este accelerarea tranziţiei prin atragerea tuturor soluţiilor posibile astfel încât să ne ajute să atingem obiectivele climatice. Luând în considerare expertiza ştiinţifică şi actualele progrese tehnologice, Comisia consideră că există un rol pentru investiţii private în gaze şi în activităţi nucleare pe durata tranziţiei. Activităţile selectate în domeniul gazelor şi în cel nuclear sunt în conformitate cu obiectivele climatice şi ecologice şi ne vor permite să accelerăm tranziţia de la activităţi mai poluante, precum producţia de cărbune, spre un viitor neutru din punct de vedere climatic, bazat în principal pe surse de energie regenerabilă”, precizează Comisia Europeană.

După ce va fi tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi va fi adoptat formal de Colegiul comisarilor, textul propus de Comisia Europeană va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, iar ambele instituţii ar putea formula obiecţii. În lipsa modificărilor, Legea va intra în vigoare din ianuarie 2023.

Textul propus de Comisia Europeană este o soluţie de compromis la nivelul Uniunii Europene. Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisii reduse de dioxid de carbon. Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun.

Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară. Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune. În martie 2021, şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care au evidenţiat rolul important al energiei nucleare.

23 Sept. 2026, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 09:39 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează o creștere a numărului de muncitori străini, iar fenomenul începe să pună presiune atât pe autorități, cât și pe sistemul de control al migrației. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat că, doar până la 1 septembrie 2026, peste 6.300 de cetățeni străini au fost documentați pentru prima dată în scop de muncă, față de aproximativ 4.300 pe întreg parcursul anului 2025.

„În anul 2025, pe parcursul anului, au fost documentați în scop de muncă 4.300 de cetățeni la prima documentare. În anul 2026, la 1 septembrie, noi avem 6.300 și ceva, adică avem o creștere de peste 2.000 de cetățeni deja”, a declarat Lazăr.

Potrivit acestuia, procesul de atragere a forței de muncă din străinătate trebuie făcut gradual, întrucât verificarea și documentarea unui număr mare de persoane generează o presiune semnificativă asupra Inspectoratului General pentru Migrație.

Șeful IGM a atras atenția și asupra salariilor oferite muncitorilor străini. Deși unii angajatori declară remunerații de 20.000 de lei și mai mult, în realitate, susține Lazăr, multe dintre contractele prezentate instituției prevăd salarii de sub 10.000 de lei.

„Am ridicat ultimul contract pe care dumneavoastră l-ați depus la IGM pe data de 2 august și în contract este prevăzut 8.700 de lei. Cu părere de rău, în mare parte toate contractele nu depășesc 10.000 de lei”, a spus șeful IGM.

Autoritățile au identificat și situații în care salariul indicat la momentul depunerii actelor era ulterior redus. Angajatorii puteau modifica contractul, inclusiv prin trecerea angajatului la jumătate de normă, astfel încât remunerația efectivă să fie mai mică decât plafonul prevăzut inițial.

În urma modificărilor legislative, angajatorii sunt obligați acum să mențină nivelul minim al salariului pe întreaga durată a angajării, nu doar la momentul depunerii cererii pentru documentarea străinului.

Lazăr susține însă că este necesar și un mecanism eficient de control, cu implicarea instituțiilor responsabile de domeniul muncii și financiar, astfel încât respectarea obligațiilor să poată fi verificată inclusiv selectiv.

Creșterea numărului muncitorilor străini a dus, potrivit IGM, și la o majorare a numărului de plângeri. Străinii reclamă probleme privind plata salariilor și promisiunile făcute de agenții de recrutare înainte de venirea în Republica Moldova.

„O mare parte din cei care sunt recrutați peste hotare li se promite că, odată ce obțin permisul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, au liberă trecere în Uniunea Europeană. Ajungând aici, se conving că au fost duși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin nord”, a declarat Dumitru Lazăr.

Datele IGM arată o creștere puternică și a numărului străinilor plasați în Centrul de plasament temporar. Dacă în prima jumătate a anului 2025 au fost plasate 13 persoane, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 128.

Cheltuielile pentru hrană, cazare, custodie și îndepărtarea acestor persoane sunt suportate inițial de stat. Potrivit șefului IGM, există inclusiv companii care ar trebui să achite costurile biletelor pentru revenirea muncitorilor în țările de origine, dar nu își respectă obligațiile, iar instituția este nevoită ulterior să recupereze banii prin instanță.

Totodată, unii angajatori sesizează IGM după ce muncitorii străini pe care i-au adus în Republica Moldova părăsesc locul de muncă și nu mai pot fi găsiți.

„Problemele sunt foarte multe, începând din perioada de recrutare și până la momentul în care ajung la Chișinău sau în Republica Moldova”, a conchis șeful Inspectoratului General pentru Migrație.