Germania a găsit o soluție pentru a-și reduce depedența de gazul rusesc

Germania vrea să accelereze construcţia de terminale de gaz natural lichefiat (GNL), care să-i permită importul de GNL pe mare pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc, într-un context de tensiuni între Moscova şi ţările occidentale în legătură cu Ucraina, a transmis guvernul de la Berlin.

„Planul guvernului este de a dezvolta terminale GNL în Germania”, a declarat Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, într-un briefing de presă, scrie Agerpres. „Gazul lichefiat este o soluţie alternativă la importul de gaz rusesc”, a adăugat el, amintind că ‘mai multe proiecte’ de terminale sunt deja lansate, mai ales în oraşele Brunsbüttel şi Stade, în nordul ţării.

Aceste două proiecte „trebuie accelerate”, a declarat purtătorul de cuvânt, în condiţiile în care lucrările pe cele două şantiere, inaugurate în 2019 de guvernul condus de Angela Merkel, încă nu au început din cauza problemelor administrative şi financiare.

Aceste proiecte, aparţinând unor companii private, sunt subvenţionate de autorităţile publice.

Terminalele GNL permit importul de gaz natural pe cale maritimă, însă Germania nu dispune deocamdată de niciun echipament de acest tip şi primeşte toate livrările de gaze prin gazoducte, majoritatea provenind din Rusia.

Astfel de terminale ar permite Berlinului să-şi diversifice furnizorii, majorând comenzile din SUA, Qatar sau Canada.

Germania vrea să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, în contextul tensiunilor între Moscova şi ţările occidentale.

Poziţia Berlinului este taxată ca ambiguă în această criză, între imperativul de solidaritate cu aliaţii occidentali şi cu Ucraina şi nevoia de a-şi menaja marele furnizor de gaz.

În prezent, 50% din gazul importat de Germania provine din Rusia. Potrivit datelor guvernamentale, 50% din locuinţele germane se încălzesc cu gaz, care reprezintă 26,7% din consumul primar de energie.

Recurgerea la această energie ar urma să crească, în cadrul tranziţiei energetice, pentru a înlocui energia nucleară şi cea pe bază de cărbune, ca sprijin pentru sursele regenerabile.

#gaz lichefiat #Gaz rusesc #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar deveni cel mai scump stat din Europa la electricitate pentru populație, dacă ar fi inclusă în clasamentul european al prețurilor ajustate la puterea de cumpărare (PPS), potrivit unui calcul comparativ realizat pe baza metodologiei HEPI (Household Energy Price Index).

Conform datelor din tabelul HEPI pentru luna decembrie 2025, media Uniunii Europene este de 26,52 PPS, iar media tuturor țărilor incluse în clasament este de 27,73 PPS. Cele mai ridicate valori din UE sunt înregistrate în capitale precum București – 46,58 PPS, Praga – 42,35 PPS, Varșovia – 35,44 PPS și Berlin – 34,80 PPS.

Prin comparație, aplicând aceeași metodologie pentru Republica Moldova, care deși inclusă în statisticele Eurostat, rezultă că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici depășește semnificativ aceste niveluri. La tariful de 3,59 lei/kWh practicat de Premier Energy, prețul ajustat la puterea de cumpărare ajunge la aproximativ 50 PPS, iar pentru consumatorii deserviți de FEE Nord, unde tariful este de 4 lei/kWh, valoarea urcă spre 56 PPS.

Astfel, Republica Moldova ar depăși nu doar media UE, ci și cele mai scumpe capitale europene incluse în tabelul HEPI, unde plafonul maxim se situează în jurul valorii de 46–47 PPS. În termeni de putere de cumpărare, povara facturii la electricitate pentru gospodăriile moldovenești ar fi mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene.

Indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standard al puterii de cumpărare) este utilizat de Eurostat și HEPI pentru a compara prețurile între țări, ținând cont de nivelul veniturilor. Acesta nu reflectă suma nominală de pe factură, ci efortul real al consumatorului de a achita energia raportat la puterea sa de cumpărare.