Viorel Gherciu: Din 2005 UE devine principalul partener comercial al Republicii Moldova

Autoritățile naționale și producătorii agricoli își consolidează eforturile pentru promovarea exportului de produse agroalimentare. În cadrul unui eveniment, participanții au realizat analize privind schimburile și fluxurile comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană prin punerea în aplicare a Acordului de Asociere (AA) şi Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (ZLSAC), pe parcursul ultimilor șapte ani. De asemenea, atenția a fost focusată pe aspecte ce țin de sporirea volumelor de export a produselor agroalimentare din Republica Moldova pe piețele UE, prin livrarea unor loturi calitative și omogene de mărfuri.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) Viorel GHERCIU, a declarat că, pe parcursul ultimilor șapte ani, țara noastră înregistrează o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului produselor agricole şi agroalimentare din Republica Moldova de la piețele tradiționale din est spre piața comunitară.

„Din anul 2005, UE devine principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar la finele anului 2021 s-a atins nivelul de 65% de exporturi orientate pe piața europeană. Totodată, implementarea ZLSAC nu a generat majorarea importurilor de produse agroalimentare şi conexe agriculturii din Uniunea Europeană în Republica Moldova (precum erau estimate prognozele pesimiste), ci din contra pe multe poziții şi segmente de piață s-a înregistrat stabilizarea sau chiar diminuarea importurilor. În anul 2021, proporția exporturilor din Republica Moldova în UE a înregistrat o cotă de 1,619 miliarde Euro sau cca. 65%, din totalul exporturilor. Cele mai multe, circa un sfert din exporturile totale, au mers spre o singură țară UE – România (26,6%) sau în valoare de peste 670 milioane Euro. Următoarele țări ale UE pe listă de exporturi din Republica Moldova se află Germania (8,5%), Italia (7,8%) și Polonia (3,6%)”, a precizat Viorel GHERCIU.

Membrii Asociațiilor de filiere au formulat propuneri pentru sporirea vizibilităţii produselor agroalimentare autohtone pe piețele externe, pentru revizuirea sistemelor şi pieţelor de desfacere, precum și pentru stabilirea bugetelor alocate componentei de promovare a exportului.

La eveniment au luat parte reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oficiului Național al Viei și Vinului, Camerei de Comerț și Industrie a RM, Agenției de Investiții și exponenții Asociațiilor de filiere.

#produse agroalimentare #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.