Viorel Gherciu: Din 2005 UE devine principalul partener comercial al Republicii Moldova

Autoritățile naționale și producătorii agricoli își consolidează eforturile pentru promovarea exportului de produse agroalimentare. În cadrul unui eveniment, participanții au realizat analize privind schimburile și fluxurile comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană prin punerea în aplicare a Acordului de Asociere (AA) şi Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (ZLSAC), pe parcursul ultimilor șapte ani. De asemenea, atenția a fost focusată pe aspecte ce țin de sporirea volumelor de export a produselor agroalimentare din Republica Moldova pe piețele UE, prin livrarea unor loturi calitative și omogene de mărfuri.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) Viorel GHERCIU, a declarat că, pe parcursul ultimilor șapte ani, țara noastră înregistrează o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului produselor agricole şi agroalimentare din Republica Moldova de la piețele tradiționale din est spre piața comunitară.

„Din anul 2005, UE devine principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar la finele anului 2021 s-a atins nivelul de 65% de exporturi orientate pe piața europeană. Totodată, implementarea ZLSAC nu a generat majorarea importurilor de produse agroalimentare şi conexe agriculturii din Uniunea Europeană în Republica Moldova (precum erau estimate prognozele pesimiste), ci din contra pe multe poziții şi segmente de piață s-a înregistrat stabilizarea sau chiar diminuarea importurilor. În anul 2021, proporția exporturilor din Republica Moldova în UE a înregistrat o cotă de 1,619 miliarde Euro sau cca. 65%, din totalul exporturilor. Cele mai multe, circa un sfert din exporturile totale, au mers spre o singură țară UE – România (26,6%) sau în valoare de peste 670 milioane Euro. Următoarele țări ale UE pe listă de exporturi din Republica Moldova se află Germania (8,5%), Italia (7,8%) și Polonia (3,6%)”, a precizat Viorel GHERCIU.

Membrii Asociațiilor de filiere au formulat propuneri pentru sporirea vizibilităţii produselor agroalimentare autohtone pe piețele externe, pentru revizuirea sistemelor şi pieţelor de desfacere, precum și pentru stabilirea bugetelor alocate componentei de promovare a exportului.

La eveniment au luat parte reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oficiului Național al Viei și Vinului, Camerei de Comerț și Industrie a RM, Agenției de Investiții și exponenții Asociațiilor de filiere.

#produse agroalimentare #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”