Moldova se învârte în cerc! Chișinăul dependent de Gazprom: Ceban: Gazul din Azerbaidjan mai scump decât cel din Rusia

08 Feb. 2022, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2022, 11:00 // Actual //  bani.md

Gazul importat din Azerbaidjan este mai scump față de cel achiziționat de la Gazprom. Este vorba de costul transportului metanului, care e de câteva ori mai mare, a declarat președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

Doar costurile de transport a gazelor din Azerbaidjan, prin așa-zisul Coridor Sudic, ar putea fi de aproape 10 ori mai mari decât prin Ucraina. Doar costul de transport al unei mii de metri cubi de gaze prin acest coridor s-ar ridica 200 de dolari, în timp ce prin Ucraina acesta ar fi de doar 20 de dolari”, a punctat președintele Moldovagaz într-un interviu pentru lisa.md.

În opinia lui Ceban, Republica Moldova este pregătită încă de la finele anului 2019 să importe gaze din alte surse prin conductele din sudul țării.

La sfârșitul săptămânii trecute ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a participat la Baku la 8-a Reuniune ministerială anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. La eveniment au fost discutate mai multe subiecte. Este vorba de securitatea energetică, tendințele prețurilor la energie și gaze, dar și impactul asupra climei și mediului.

Autoritățile Republicii Moldova au anunțat că analizează mai multe opțiuni pentru achiziția de gaze, în condițiile în care Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a gazelor pe fundalul schimbării de atitudine a Gazpromului. Concernul rus cere o plată anticipată pentru gazul care urmează să fie livrat Republicii Moldova. Or, acest lucru a pus în dificultate Moldovagaz, care s-a confruntat cu un deficit de cash flow a doua lună consecutiv. În rezultat, Guvernul a instituit Stare de Urgență în sectorul gazelor, ceea ce -a permis să intervină pentru a soluționa problema deficitului de casă de la Moldovagaz.

De ce nu importă şi Moldova gaze azere?

Pentru că este amânată, pe­riodic, realizarea unui interco­nector între Bulgaria şi Grecia care ar permite ţărilor din regiune, să se alimenteze cu com­bustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Proiectul TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria. Molodva ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB.

Potrivit unor informaţii din mai, citate de Reuters, proiectul IGB nu va fi gata mai devreme de vara anului viitor. Acum, gazul azer intră în Bulgaria prin infrastructura existentă de conectare cu Grecia.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.