Lovitura supremă pentru fosta directoare adjunctă de la ANSC, Irina Gutnic. Alaiba vrea să lichideze funcția

07 Feb. 2022, 16:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2022, 16:23 // Actual //  bani.md

Funcția de director adjunct de la ANSC urmează să fie lichidată, potrivit inițiativei legislative anunțată de deputatul PAS, Dumitru Alaiba. Deputatul își argumentează decizia prin faptul că funcția e de prisos.

Astăzi o să înregistrez un proiect de lege care să lichideze funcția de director adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Vom avea un director general și 6 consilieri. Funcția de director adjunct nu are sens. Menținerea unei funcții manageriale în plus de director general adjunct este inoportună și unutilă, dat fiind faptul că motivul principal din care există această funcție este asigurarea atribuțiilor directorului general când acesta lipsește. În absența directorului, aceste atribuții pot fi executate de către oricare din consilieri, la delegarea atribuțiilor către acesta de către directorul general, după necesitate”, spune Alaiba.

Deputatul justifică lichidarea funcției că este o practică obișnuită în instituțiile a căror activitate este asigurată de organe colegiale, spre exemplu cum este în Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Superior al Procurorilor, și altele. Iar organigrama actuală a ANSC este mai mult o excepție decât o regulă.

Joi, 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic. Motivul a fost mai multe ilegalități în activitatea sa. A doua zi, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.