Dezvăluiri de la Curtea de Conturi! Milioane de lei acordate neregulamentar pentru condiții nocive la mai multe spitale

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 17 februarie curent, a examinat Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Auditorii au constat în procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca în condiții de risc sporit pentru sănătate, la unele instituții a fost netransparent, ceea ce a permis acordarea neregulamentară a mijloacelor financiare în sumă de 21,6 milioane lei.

Totodată, auditul a stabilit că evaluarea performanțelor profesionale în cadrul entităților auditate a avut un caracter general. Totodată, s-a constatat că, spitalele din raioanele Strășeni și Florești, pentru perioada auditată, nu au evaluat și nu au consemnat în procesele-verbale ale comisiilor de evaluare, indicatorii de performanță profesională pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 6,5 milioane lei.

În același timp, spitalele raionale din Anenii Noi și Orhei au evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, însă nu au evaluat unii angajați care au beneficiat de suplimente la salariu pentru acordarea asistenței medicale, în sumă de 115 mii lei.

Spitalul raional Cahul, deși în luna aprilie 2020 a evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, în perioada mai 2020 – mai 2021 nu a asigurat evaluarea angajaților implicați în acest proces. Astfel, în această perioadă a fost achitat indicatorul de performanță profesională fără evaluarea acestuia în sumă de 15 milioane lei.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a stabilit și a achitat un spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în sumă de 2,8 milioane lei, și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în sumă de 4,7 milioane lei, în lipsa reglementărilor interne de evaluare a aportului și profesionalismului fiecărui angajat.

În concluzie, auditul denotă că deși, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină, acestea au fost însoțite de ambiguități, iar persoanele responsabile a unor instituții implicate au admis neconformități.

#spitale #audit #Curtea de Conturi #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.