Comandanţii militari ruşi au primit ordinele de atac pentru invadarea Ucrainei

Comandanţii militari ruşi au primit deja ordinele de atac în vederea invadării Ucrainei, conform unor surse din serviciile de informaţii americane citate de CBS. În acest moment, comandanţii ruşi aflaţi pe teren planifică modul în care să-şi manevreze forţele în sectoarele de front care le-au fost atribuite. În acelaşi timp, CNN citează oficiali din serviciile secrete ale SUA conform cărora Rusia are în prezent aproape aproape 75% din totalul forţelor sale militare convenţionale pregătite să atace Ucraina.

Trupele ruseşti masate la graniţa cu Ucraina sunt în acest moment estimate la 120 de aşa-numite „grupuri tactice la nivel de batalion”, ceea ce reprezintă, practic, trei sferturi din totalul forţelor gata de luptă de care dispune Vladimir Putin. Armata rusă dispune, în total, de 168 de astfel de grupuri tactice. pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse.

Aceste batalioane sunt, în esenţă, forţa de reacţie rapidă a Rusiei. În acelaşi timă, batalioanele de reacţie rapidă reprezintă mai puţin de jumătate din totalul efectivelor întregii armate ruse.

Cu toate acestea, oficialii americani estimează că numărul de trupe ruseşti masate în acest moment la graniţa ruso-ucraineană se ridică la 190.000 de militari – cifră care include şi luptătorii separatişti pro-ruşi din Donbas.

De asemenea, 35 din cele 50 de batalioane de apărarea antiaeriană sunt în acest moment desfăşurate în poziţii de atac împotriva Ucrainei.

SUA estimează că aviaţia rusă are în jur de 500 de avioane de luptă şi de atac şi 50 de bombardiere strategice gata să atace Ucraina.
Conform actualei doctrine a armatei ruse, un „grup tactic la nivel de batalion” (prescurtat, GTB) reprezintă o unitate de luptă alcătuită din circa 800 de militari, la care se adaugă subunităţi de blindate, artilerie ori antiaeriene.

O analiză a armatei americane arată că fiecare astfel de GTB rusesc dispune de 50 de blindate – 10 tancuri şi 40 de maşini de luptă ale infanteriei.

Toate aceste efective militare ruseşti depăşesc cu mult numărul forţelor militare ucrainene din regiune, conform oficialilor americani citaţi de CNN.

#militari #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.