FMI trage un semnal de alarmă! Economia Moldovei are nevoie de perfuzii: Salutăm decizia BNM de scumpire a leului

Înăsprirea politicii monetare va afecta creșterea economică a Moldovei pe termen scurt, dar FMI susține această decizie, potrivit declarației reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional, Rodgers Chawani.

Susținerea creșterii economice și menținerea sub control a inflației reprezintă în prezent o provocare dificilă la nivel mondial. Inflația se accelerează la nivel mondial, inclusiv în UE, iar majoritatea băncilor centrale au înăsprit politica monetară. Creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare, precum și dificultățile legate de întreruperile în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial cauzate de pandemie, au dus la creșterea inflației în multe țări, iar acești factori globali, în special prețurile ridicate la produsele alimentare, vor continua probabil să împingă inflația în sus și în 2022”, a punctat reprezentantul FMI.

Potrivit lui Chawani, banca centrală a luat măsuri proactive prin majorarea ratei de bază și a rezervelor minime obligatorii pentru a limita creșterea inflației.

BNM a adoptat cu atenție amploarea și ritmul înăspririi monetare în funcție de sursele de presiune inflaționistă. Înăsprirea monetară va afecta creșterea economică pe termen scurt, dar noi susținem decizia BNM, deoarece este necesară pentru a limita efectele secundare a creșterii prețurilor”, a declarat Rodgers Chawani.

Reprezentantul FMI că BNM va continua să-și calibreze răspunsul la sursele inflației și, în acest sens, instrumentele actuale sunt destul de relevante. Însă alte instrumente ar fi îmbunătățirea concurenței pe piețele de alimente și energie și pe investiții strategice în eficiența energetică.

În data de 15 februarie Banca Națională a Moldovei a înăsprit politica monetară cu două puncte procentuale la 10,5% anual. Măsura a fost luată pentru a stăvili consumul populației și a încuraja economisirea.

#rată de politică monetară #inflație #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.