Războiul miroase a sânge și suferință! Sturza: Trauma, sindromul agresorului rus - realitate. Mii de oameni, pe drumuri

Nu e nimic romantic și frumos într-un război. Statistic vorbind, 8% din oameni au nevoie permanent de adrenalină. Anume ei, dependenții de adrenalină practică sporturi extreme, pariază la cazinou, investesc în crypto și fac politică. Printre ei și cei care îsi doresc război, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza într-o postare pe Facebook recentele evoluții cu privire la situația din Ucraina.

Generația mea s-a născut la 10-15 ani după Marele Război. Urmările în mare erau depășite, nu și memoria. 75 de ani de pace relativă i-a deprins pe cei mai tineri cu ideea că pacea este un fenomen permanent, iar creșterea bunăstării e ceva dat de la Dumnezeu”, a punctat fostul premier.

El spune că Afganistan, Transnistria sunt alte conflicte mai puțin cunoscute care au făcut ca și generația să „miroase” consecințele hidoase ale războaielor.

Nu e nimic romantic și frumos la război. Sânge, suferință, ură, degradare, mizerie umană. Totul începe cu urale patriotice, flori și marșuri triumfaliste și se termină cu moartea fizică sau psihică. Întrebați-i pe cei care au avut așa experiență și o să vă povestească. Așa că pare cel puțin ciudat cum unii își doresc război. Dacă nu vorbim de devieri psihice vădite”, relevă omul de afaceri..

Sturza spune că nu e un pacifist, dar mereu spera la rațiunea în ultimă instanță a rușilor și a lui Putin personal.

M-am înșelat amarnic! Acum nici nu mai contează dacă se va trece la faza „fierbinte” sau nu. Trauma, sindromul agresorului rus este o realitate. Sute de mii de oameni sunt pe drumuri. Zilnic mor oameni… Toată stima și respectul față de un popor mare și o cultură gigantică sunt puse la grea încercare. Pentru? Nici o explicație rațională… Războiul miroase a sânge și suferință…”, conchide fostul premier.

#agresor #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.