Companiile globale sunt interesate de tehnologia 5G. Peste 50% anunță investiții

Cea mai mare parte dintre companiile globale (85%) şi-au declarat interesul faţă de tehnologia 5G, iar peste jumătate dintre acestea (56%) anunţă investiţii pe acest segment în următorii trei ani, relevă rezultatele incluse în cea de-a treia ediţie a studiului EY – Reimagining Industry Futures.

Conform datelor EY, aproape jumătate dintre respondenţi (49%) spun că vor utiliza prioritar tehnologia 5G pentru a-şi optimiza procesele, în timp ce 28% consideră că o vor folosi pentru aplicaţii mai avansate, cum ar fi realitatea virtuală şi realitatea augmentată.

În plus, întreprinderile se concentrează, în prezent, să-şi consolideze rezilienţa afacerii, să asigure îndeplinirea priorităţilor corporative şi să răspundă la aşteptările stakeholderilor. Astfel, 85% dintre respondenţi au spus că interesul lor pentru tehnologia 5G este influenţat de criza sanitară globală, un procent în creştere de la 52% din ediţia de anul trecut.

De asemenea, opt din sece companii (80%) au afirmat că intenţia lor de a adopta tehnologia 5G este determinată de perturbările survenite în lanţurile de aprovizionare, în timp ce 71% au spus că principala influenţă o reprezintă grija faţă mediu, aspectele sociale şi de guvernanţă corporativă (ESG).

În acest context, 37% dintre cei chestionaţi au declarat că ofertele propuse, în prezent, de către furnizorii de tehnologii 5G şi IoT nu satisfac nevoile lor în materie de rezilienţă şi continuitate a afacerii, iar 47% sunt de părere că acestea nu corespund obiectivelor lor în materie de sustenabilitate.

Potrivit sursei citate, planurile de investiţii în tehnologia 5G pentru aceeaşi perioadă de timp înregistrează cel mai ridicat nivel în Europa, în creştere de la 5% anul trecut, când Europa se plasa în urma celorlalte regiuni, la 76% în prezent.

Peste trei sferturi (77%) dintre companiile respondente susţin că sunt interesate de utilizarea reţelelor private ca să implementeze 5G şi IoT pentru diverse aplicaţii, iar 71% că ar dori să achiziţioneze soluţii 5G printr-un intermediar, nu direct de la un operator telecom.

Totodată, 19% din totalul celor intervievaţi afirmă că nu au încredere în operatorii telecom, ca experţi în transformarea digitală. În schimb, 30% dintre companii au declarat că îi preferă pe furnizorii de echipamente de reţea ca experţi în transformarea digitală, în creştere de la 19% anul trecut.

În plus, 69% dintre respondenţi au subliniat că, deja, colaborează cu alte companii în cadrul unui ecosistem de afaceri, procent care nu s-a schimbat faţă de ediţia de anul trecut a studiului EY. Cu toate acestea, peste o treime (36%) dintre companii caută parteneriate pe verticală cu organizaţii din alte sectoare (în creştere de la 24% anul trecut), în timp ce 73% preferă furnizorii care pot oferi relaţii de ecosistem în cadrul ofertelor lor lor 5G.

#5g #companii #tehnologie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.