Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

#banca elvetiana #scurgere de informatii #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O brutărie deschisă recent în Manhattan a transformat o simplă pâine de secară într-un adevărat fenomen pe rețelele sociale. La „Rye by Martin Auer”, o pâine întreagă costă 60 de dolari, însă prețul nu pare să-i sperie pe clienți, care stau la coadă pentru a o vedea, gusta și cumpăra.

Brutăria a fost inaugurată pe 10 septembrie pe Lafayette Street, în Manhattan, și aparține brutarului austriac Martin Auer, provenit dintr-o familie care produce pâine de patru generații în Graz. Videoclipurile cu produsul au devenit rapid virale, iar „pâinea de 60 de dolari” a început să atragă numeroși curioși.

Pâinea cântărește aproximativ 1,5 kilograme și este făcută din doar câteva ingrediente: făină organică de secară importată din Austria, apă și sare. Producătorii spun însă că un alt „ingredient” esențial este timpul: aluatul este fermentat natural timp de 24 de ore, iar după coacere pâinea mai este lăsată să se odihnească cel puțin opt ore înainte de vânzare.

Cei care nu sunt pregătiți să plătească 60 de dolari pentru o pâine întreagă pot cumpăra jumătate cu 30 de dolari sau un sfert cu 15 dolari. Brutăria vinde și felii individuale, servite cu 14 tipuri de toppinguri dulci și sărate, cu prețuri care pornesc de la 6 dolari.

Printre variante se numără untul cu arpagic, crema austriacă de brânză Liptauer, untul de arahide cu gem sau combinații mai sofisticate. Proprietarii recomandă ca pâinea întreagă să fie feliată chiar în brutărie, deoarece coaja și consistența sa necesită un cuțit bun pentru pâine. Potrivit reprezentanților localului, aceasta își poate păstra prospețimea timp de aproximativ șase zile.

Spațiul brutăriei are aproximativ 280 de metri pătrați și un design minimalist, New York Post remarcând că interiorul ar putea fi confundat la prima vedere cu un showroom de mobilier modern.

Prețul neobișnuit a devenit chiar unul dintre motoarele popularității brutăriei. De la deschidere, în fața localului s-au format cozi, iar imaginile distribuite pe platformele sociale au contribuit la transformarea produsului într-una dintre noile curiozități gastronomice ale New Yorkului.

#paine #bani #SUA