Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

22 Feb. 2022, 09:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2022, 09:55 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.