Efectele unui posibil război: Rubla atinge minimul ultimelor 15 luni, petrolul şi aurul cresc, bursele scad

Rubla rusă a coborât la minimul ultimelor 15 luni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei, pe care le-a recunoscut ca fiind independente, scrie Reuters.

Luni, rubla a suferit cea mai mare scădere de o zi de la izbucnirea pandemiei COVID-19, prăbuşindu-se din cauza temerilor occidentale că decizia lui Putin de a recunoaşte cele două regiuni ca fiind independente şi de a trimite forţe pentru a „menţine pacea” ar putea prevesti un război major, transmite ZF.

La 0613 GMT, rubla era cu 0,2% mai puternică faţă de dolar, la 79,64 , recuperând uşor după ce a alunecat la 80,5825 în primele tranzacţii, cel mai redus nivel din 2 noiembrie 2020. Moneda rusă a câştigat 0.2% pentru a se tranzacţiona la 90.00 unităţi faţă de euro, după ce anterior a atins 90.95, cel mai slab nivel din aprilie 2021.

Rusia a respins în mod repetat afirmaţiile occidentale potrivit cărora ar putea plănui să invadeze Ucraina, dar activele sale au fost afectate de temerile legate de un conflict militar care ar declanşa aproape sigur noi sancţiuni occidentale radicale împotriva Moscovei.

Statele Unite au declarat că vor opri activitatea comercială americană în regiunile separatiste şi vor interzice importul tuturor bunurilor din aceste zone, dar au precizat că aceste măsuri sunt separate de sancţiunile pe care Washingtonul şi aliaţii săi le-au pregătit în cazul în care Rusia ar lansa o invazie la scară largă a Ucrainei.

Sancţiunile coordonate vor fi anunţate în cursul zilei de marţi. Posibilele măsuri ar putea viza instituţii financiare importante, blocarea accesului Rusiei la furnizarea de electronice la nivel mondial sau măsuri menite să frâneze firmele energetice ruseşti.

Cel mai amplu indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a fost pe cale să aibă cea mai proastă zi din această lună, cu o scădere de 1,66%, influenţat de pieţele din Hong Kong şi China continentală. Indicele japonez Nikkei a pierdut 1,7%.

Pieţele americane şi europene erau, de asemenea, pregătite pentru pierderi puternice la deschiderea şedinţei, cu S&P 500 în scădere cu 1,4%, Nasdaq cu 1,9%, Euro Stoxx 50 cu 1,1% mai puţin, iar FTSE cu 0,6%.

În schimb, cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au crescut cu 2,1% până la 97,44 dolari, un nou maxim al ultimilor şapte ani, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că exporturile de energie ale Rusiei ar putea fi întrerupte.

Aurul spot a câştigat 0,1%, la 1.908,10 dolari, după ce anterior atinsese un nou maxim al ultimelor şase luni, de 1.913,89 dolari.

La Hong Kong, acţiunile producătorului rus de aluminiu OK Rusal , s-au prăbuşit cu până la 22,1%, la 6,18 dolari HK, cea mai mare scădere procentuală zilnică din aprilie 2018.

Nervozitatea a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor trezoreriei americane.

#rubla ruseasca #petrol #aur #criză #Ucraina #Bursa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.