Se vor directori în cadrul ANRE. Câte persoane au depus dosarul de participare la concursul organizat de instituție

18 persoane râvnesc funcția de director al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Cele 18 dosare au fost depuse la Parlament, iar comisia economie, buget și finanțe a Legislativului urmează să examineze toate dosarele depuse și să stabilească numărul persoanelor admise la concurs, care va avea loc la data de 24 februarie 2022, ora 9.00, scrie Realitatea.md.

Potrivit legii, directorul în Consiliul de Administrație al ANRE trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experiență de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin trei ani în funcţii de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de Agenția Naţională pentru Reglementare în Energetică. De asemenea persoana care aspiră la funcția de director ANRE nu trebuie să fie supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei, trebuie să se bucure de o reputaţie ireproşabilă, să cunoască limba română și limba engleză, să nu fie membru al vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la concurs și să aibă capacitate deplină de exerciţiu.

Potrivit Legii cu privire la energetică, Agenţia Națională pentru Reglementare în Energetică este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 5 directori. Membrii Consiliului sunt numiți prin hotărâre de Parlament pentru un mandat de șase ani.

Realitatea.md amintește că funcția de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a rămas vacantă după ce Ștefan Creangă și-a depus cererea de demisie din proprie inițiativă la data de 22 noiembrie 2021.

#concurs de angajare #Director #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.