Cine pune mâna pe Hotelul Zarea? Statul cere 106 milioane de lei pentru activul din inima Capitalei

18 Sept. 2026, 13:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 13:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan anunță într-un video că Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului, va fi scos la privatizare pe 20 octombrie și spune că Guvernul vrea să transforme vânzarea într-un test de transparență pentru procesul de privatizare din Republica Moldova.

Hotelul se află pe strada Anton Pann, la câteva minute de ASEM, Parcul Catedralei și Banca Națională. Imobilul are 12 niveluri, peste 6.000 de metri pătrați și 137 de camere. Prețul inițial stabilit de Agenția Proprietății Publice este de 106 milioane de lei, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie.

„Este un hotel care are mult mai mult potențial decât la moment și suntem în căutare de antreprenori care vor să oferteze într-o licitație transparentă pentru acest activ cu adevărat unic”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul spune că Guvernul este conștient de reputația proastă pe care privatizările au căpătat-o în Republica Moldova și afirmă că Executivul vrea să evite repetarea practicilor controversate din trecut.

„Privatizările nu au o reputație bună în Moldova și probabil pe bună dreptate. Prea multe privatizări au fost făcute fraudulos. Ne propunem să schimbăm asta și vrem să o facem de o manieră cât mai transparentă”, a spus Tofan.

Potrivit lui, obiectivul nu este doar obținerea unui preț cât mai mare pentru buget, ci și atragerea unui investitor care să transforme clădirea și să valorifice amplasarea sa centrală.

„Poate chiar mai important decât veniturile la buget este să valorificăm adevăratul potențial al acestui activ. Să creăm noi locuri de muncă, să dinamizăm economia și să înfrumusețăm centrul Chișinăului cu o clădire mult mai atractivă decât acum”, a afirmat premierul.

Guvernul intenționează să lanseze inclusiv un concurs pentru tineri arhitecți și creatori, care să propună până pe 4 octombrie concepte privind modul în care ar putea arăta un viitor Hotel „Zarea”.

Un detaliu este că Hotelul „Zarea” nu se află pentru prima dată pe lista activelor pregătite pentru privatizare. În documentele Agenției Proprietății Publice apare o expunere anterioară din vara anului 2020, când prețul indicat pentru complex era de 29,56 milioane de lei, fără valoarea terenului și fără unele elemente de infrastructură specială. Astăzi, prețul de pornire este de peste trei ori mai mare, 106 milioane de lei.

Întreprinderea de stat „Hotelul Zarea” a fost înregistrată în 1992 și este deținută integral de stat. Potrivit datelor APP, în 2025 avea 24 de angajați. În același an, hotelul a raportat un profit de numai aproximativ 28,8 mii de lei, după un profit de circa 196,7 mii de lei în 2024, ceea ce scoate în evidență diferența dintre valoarea amplasamentului și performanța financiară modestă a afacerii actuale.

Interesul investitorilor există, cel puțin la nivel preliminar. APP anunța în august că patru potențiali investitori solicitaseră informații sau vizitaseră Hotelul „Zarea”, însă la acel moment nu fusese depusă nicio cerere oficială de participare. Termenul licitației a fost ulterior prelungit până în octombrie.

Tofan susține că procesul va fi urmărit atent pentru a garanta acces egal investitorilor.

„Vreau să fiți siguri de integritatea acestui proces și de intenția noastră de a da o șansă tuturor antreprenorilor de bună-credință de a oferta pentru acest activ”, a declarat premierul.

Hotelul „Zarea” a fost inclus de Guvern încă din 2024 printre activele de stat considerate neperformante sau insuficient valorificate și pentru care autoritățile au decis să caute investiții private.

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.