Pe cine afectează scumpirea banilor? Efectele majorării ratei de bază de către BNM

Potrivit economistului Veacesla Ioniță, majorarea ratei de bază a BNM a dus la scumpirea banilor pentru economie, ceea ce a afectat mai mult creditele de consum ale populației.

„Dacă analizăm datele oficiale, putem ușor observa că cel mai mult s-au scumpit creditele de consum, ori anume ele și au fost ținta BNM. Restul creditelor au înregistrat o creștere destul de slabă.”

Potrivit expertului, începând cu luna iulie 2021, Banca Națională a Moldovei a majorat deja de 7 ori rata de bază, un record absolut pentru Moldova. În mediu am avut o majorare a ratei de bază odată la 28 de zile. Recordul precedent a fost stabilit în 2014/15, când rata de bază a fost majorată de 8 ori în mediu odată la 33 de zile.

„Creditele de consum mereu au fost mai scumpe decât creditele oferite pentru agenții economici, însă din 2017 ele pentru prima dată în istoria noastră au devenit mai ieftine, iar în 2021/III au atins cota minimă istorică de 4,6% anual, sau de 1,8 ori mai ieftine decât creditele oferite agenților economici. Majorarea ratei de bază a BNM a scumpit brusc creditele de consum, care în doar 4 luni s-au scumpit de 2,3 ori până la 10,6% anual. În același timp creditele oferite agenților economici au rămas aproape neschimbate la nivel de 8,1-8,4% anual. De fapt în 2021 sistemul nostru bancar a exagerat cu creditele de consum, fapt care va fi demonstrat mai jos, iar scopul de bază a BNM a fost tocmai de a tempera acest fenomen.”

De asemenea, dacă analizăm dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare contractate de populație, observăm același fenomen. În 2021, pentru prima dată în istoria creditării, creditele de consum au devenit mai ieftine decât creditele ipotecare. Diferența a ajuns să fie de aproape 1,5 ori. După intervenția BNM, creditele noi ipotecare au înregistrat o ușoară creștere, însă mult mai mică decât creditele de consum.

„Aici trebuie să menționăm că piața creditelor ipotecare, de asemenea, a înregistrat o creștere fără precedent în 2021, volumul creditelor noi a fost mult peste media din ultimii ani și această creștere moderată a dobânzii la creditele ipotecare putem să o tratăm mai degrabă ca un fenomen pozitiv decât negativ. Aici trebuie să menționăm că vorbim despre dobânda la creditele ipotecare noi, la cele contractate mai devreme dobânda până ce a rămas neschimbată.”

Efectele majorării ratei de bază de către BNM, potrivit lui Veaceslav Ioniță:

1) creditele de consum s-au scumpit substanțial, fapt ce va duce la temperarea creditelor de consum;

2) creditele ipotecare au înregistrat o ușoară creștere, cea ce va calma puțin piața imobiliară, care în 2021 a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor din ultimii 14 ani;

3) creditele pentru mediul de afaceri, cel puțin la etapa actuală, nu au fost afectate de rata de bază aplicată de BNM.

Potrivit expertului, decizia BNM de a mări rata de bază este evidentă:

„În 2021/III personale fizice au contractat credite noi în volum de 1,5 miliarde lei lunar, sau de două ori mai mult decât media din 2020. Majorarea ratei de bază a reîntors procesul de creditare a persoanelor fizice la nivelul de până la 2021. Cert este că gradul de îndatorare a persoanelor fizice în 2021 a înregistrat cel mai mare nivel de creștere din istoria noastră, iar politica BNM a fost să tempereze acest proces, fapt care se pare că a reușit.”

#scumpirea banilor #credite ipotecare #credite de consum #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.