Se încinge lupta cu fugarul Șor pentru Aeroportul Chișinău: Decizia e în favoarea Guvernului, dar nu e definitivă

Instanța de judecată a respins cererea S.C. „Avia-Invest” S.R.L. împotriva Agenției Proprietății Publice privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”. O decizie în acest sens a fost luată marți, 21 februarie, de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, anunță un comunicat al Agenției Proprietății Publice.

Potrivit Hotărârii, acţiunea în contencios administrativ a reclamantului S.C. „Avia-Invest” SRL împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea actului administrativ individual defavorabil din 08 iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă din 17 iulie 2020, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În data de 8 iulie 2020 Agenția Proprietății Publice a înaintat SRL „Avia Invest” o notificare, prin care a anunțat despre rezoluțiunea contractului de concesiune a activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”, din motivul neonorării de către concesionar a obligației contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție a angajamentelor investiționale.

Ulterior, SRL „Avia Invest” a venit cu o cerere prealabilă de anulare a notificării de rezoluțiune, cerere respinsă integral de către Agenția Proprietății Publice. Drept urmare, compania a depus o cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ.

Hotărârea instanței în acest sens nu este definitivă, SRL „Avia Invest” având dreptul de a o contesta la Curtea de Apel Chișinău.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

#Aeroport #APP #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina