Igor Dodon critică „PASUL” Maiei Sandu: O catastrofă morală și umanitară

„Dacă Maia Sandu e gata să provoace prin anticipate o catastrofă morală și umanitară și să tripleze numărul de oameni care vor muri zilnic în plină campanie electorală, noi nu suntem de acord cu astfel de acțiuni cinice din partea președintelui, care este gata să supună unui risc iminent viața oamenilor, din ambiții personale și de partid”.Cu o asemenea reacție a venit liderul PSRM, Igor Dodon, care spune că nu este de acord cu decizia luată de Maia Sandu, de a se adresa la Curtea Constituțională, dacă poate dizolva Parlamentul, după consultarea repetată a partidelor, expirarea termenului de trei luni de la demisia Guvernului Chicu și imposibilitatea de a învesti un nou Executiv.

„Noi, socialiștii, vom înainta Curții Constituționale toate argumentele constituționale pentru aprobarea unei hotărâri care nu va fi contrară normei constituționale, recomandărilor Comisie de la Veneția din ultimii ani și sperăm ca acea decizie a CC să fie una nu doar corectă constituțional, ci și umană în raport cu societatea, care are nevoie acum de vaccinare masivă și de diminuarea indicilor pandemiei”, a scris Dodon pe Facebook.

Totodată, Dodon spune că socialiștii nu vor admite alegeri parlamentare anticipate, de parcă ar cunoaște din timp decizia Curții Constituționale, care ar spune că „președintele țării are dreptul să dizolve Parlamentul, întrucât se întrunesc circumstanțele necesare”.

„Declaram că socialiștii vor face uz de toate căile constituționale, legale și politice pentru a nu admite alegeri anticipate parlamentare în plină pandemie, pentru a proteja cetățenii și a-i asigura cu cel puțin 1 milion de vaccinuri. Noi considerăm că alegerile anticipate sunt extrem de periculoase dacă nu vom avea vaccinați cel puțin 300-400 de mii de oameni, în special din categoriile de risc și vulnerabile. Dacă Maia Sandu e gata să provoace prin anticipate o catastrofă morală și în plină campanie electorală, noi nu suntem de acord cu astfel de acțiuni cinice din partea Președintelui”, conchide Igor Dodon.

Amintim că, Maia Sandu a anunțat astăzi, după ultimele consultări politice că sesizează Curtea Constituțională să vadă dacă se întrunesc condițiile pentru a putea dizolva Parlamentul, la trei luni de la demisia Guvernului Chicu și eșuarea a două tentative de a învesti un nou Guvern, scrie realitatea.md.

#Maia Sandu #alegeri #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.