Transnistria – gaura neagră și mâncăii clanului! Socor: Rusia dorește ca Republica Moldova să rămână într-o zonă gri

Un statut special pentru Transnistria nu ar fi nici oferit, nici acordat, ar fi negociat de la egal la egal cu Tiraspolul, cu medierea, printre alții, și a Rusiei, cu medierea Rusiei și a OSCE-ului, a comentat analistul Vladimir Scor recentele evoluții cu privire la recunoașterea regiunilor Lugansk și Donețk de către Federația Rusă

Deschiderea coșului al treilea nu duce la nimic bun, el trebuie să rămână închis și, aș spune, chiar ferecat, indiferent de ce spune OSCE-ul. Știu că sunt unii funcționari din OSCE care doresc deschiderea coșului al treilea, asta pentru a dovedi utilitatea existenței OSCE-ului în chip de mediator. Coșul trei este plin de pericole pentru Republica Moldova. Republica Moldova nu este capabilă la ora actuală și nu va fi capabilă timp de încă vreo câțiva ani să absoarbă Transnistria, deoarece Republica Moldova nu are instituții solide ale statului, nu are domnia legii și coșul al treilea întărește principiul rusesc potrivit căruia evacuarea trupelor rusești din Transnistria este strict condiționată de statutul special pentru Transnistria”, a explicat Socor.

Analistul susține, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că Moscova ar dori să pornească un proces de negocieri asupra statutului special al Transnistriei. Rusia are acest scop și este împotriva interesului Republicii Moldova. Acordurile de la Minsk în privința Ucrainei presupuneau negocierea unui statut special al teritoriului controlat de ruși în Donbas

Rusia nu are obiective prioritare în Republica Moldova, Rusia nu dorește să controleze Republica Moldova ca atare, nu dorește s-o transforme într-un satelit al Rusiei, nu dorește să o re-subjuge, nu o consideră ca fiind parte a lumii ruse. Republica Moldova nu prezintă interes geopolitic pentru Rusia de niciun fel, nu are valoare geopolitică pentru Rusia, Rusia dorește ca Republica Moldova să rămână într-o zonă gri, să nu facă reformele necesare ca să nu se integreze în Uniunea Europeană, Rusia dorește să aibă o influență limitată asupra politicii Republicii Moldova”, a mai spus Socor.

Regiunea stângă a Nistrului este considerată o gaură negară cu depozite de arme şi muniţii nesecurizate pe teritoriul său, cu un regim politic acuzat de corupţie, trafic de arme şi practici sovietice adaptate la capitalism. Este un spaţiu al traficului de stupefiante, de oameni şi chiar de substanţe radioactive, după cum susţine presa occidentală. În plus, Transnistria este şi un instrument de şantaj al Moscovei.

#Socor #tranistria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.