Elveția a decis să blocheze banii rușilor implicați în invadarea Ucrainei

Elveția, un stat neutru recunoscut ca fiind un centru financiar și comercial major, a anunțat că urmează exemplul Uniunii Europene și va adopta sancțiuni împotriva rușilor implicați în invazia Ucrainei de către armata lui Vladimir Putin, notează Reuters.

După reuniunea Consiliului Federal al Elveției, format din șapte membri, s-a decis ca rușilor implicați în războiul din Ucraina să li se înghețe activele, a anunțat luni guvernul, într-o abatere bruscă de la tradițiile țării sale de a fi neutră în privința conflictelor.

Cassis a spus că neutralitatea Elveției trebuie păstrată și că țara este pregătită să-și ofere bunele oficii pentru diplomație, dacă discuțiile dintre oficialii ucraineni și ruși de la granița cu Belarus nu vor reuși. „Dar asta nu ne împiedică să spunem că o spadă e o spadă”, a spus Cassis.

Elveția se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare de a se alătura Occidentului și de a adopta sancțiuni economice. Guvernul a spus până la decizia de luni doar că nu va lăsa Elveția să fie folosită ca platformă pentru eludarea sancțiunilor UE.

#sanctiuni economice #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute niveluri de productivitate a muncii din Europa, ceea ce afectează direct competitivitatea economiei și capacitatea de creștere pe termen lung, arată studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS Viitorul.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, în 2023 valoarea producției create în Republica Moldova a fost de doar 9 dolari SUA pe oră, de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 USD/oră. Țări precum România (38 USD/oră), Grecia (42 USD/oră) sau Croația (44 USD/oră) depășesc de câteva ori performanța Moldovei.

Economiștii avertizează că modelul de competitivitate bazat pe forță de muncă ieftină s-a epuizat, iar tranziția spre o economie bazată pe eficiență și inovare este prea lentă. „Încetinirea creșterii economice, combinată cu deficitul de forță de muncă provocat de migrația tinerilor, a dus la epuizarea modelului economic tradițional”, se menționează în raport.

Deși investițiile străine directe au fost atrase în ultimii ani în special prin promisiunea costurilor mici ale muncii — în sectoare precum automotive și textile — aceste industrii aduc valoare adăugată redusă, depinzând de importuri de materii prime și exporturi de produse semifabricate.

În paralel, creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, dar și emigrarea forței de muncă calificate, pun presiune pe companiile locale, care se confruntă cu o criză acută de personal.

Structura mediului antreprenorial contribuie și ea la stagnare. Din cele 63,8 mii de companii active în 2023, 87,7% sunt microîntreprinderi, cu cifră de afaceri sub 18 milioane lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme, concentrate în agricultură și industrie ușoară, au capacități tehnologice și investiționale limitate, fiind vulnerabile la șocuri externe.

În plus, Republica Moldova a pierdut opt poziții în clasamentul Global Innovation Index 2024, coborând pe locul 68 din 133 de țări. Scorul arată o scădere a capacității de inovare, ceea ce confirmă dificultatea economiei moldovenești de a genera progres prin tehnologie și eficiență.

„Productivitatea muncii este esențială pentru creșterea nivelului de trai. Fără o creștere reală a valorii adăugate per angajat, nu putem vorbi despre o economie competitivă și sustenabilă”, concluzione IDIS Viitorul recomandă Guvernului să accelereze reformele structurale, să stimuleze investițiile în tehnologii moderne, educație și inovare și să reorienteze economia de la volum spre valoare.