Banca Centrală a Rusiei a decis luni să menţină închisă bursa cel puţin până marţi dimineaţa

Banca Centrală a Rusiei a decis luni să menţină închisă bursa cel puţin până marţi dimineaţa, după ce rubla s-a depreciat cu aproape 30% în urma sancţiunilor occidentale privind o serie de bănci ruseşti şi a excluderii unora dintre ele din sistemul de comunicaţii interbancare internaţional – SWIFT, relatează agenţia EFE.

Banca a explicat că va anunţa orele de funcţionare a platformei de tranzacţionare miercuri, în jurul orei 9:00 (6:00 GMT).

Rubla s-a depreciat luni pe piaţa Forex cu circa 30% în raport cu dolarul şi euro, puţin după ora 6:00 GMT, o scădere care nu a mai fost văzută din 1993 şi 1994.

La ora 13:30 GMT rubla pierdea încă 23,18% în raport cu dolarul, moneda naţională fiind cotată la 103,16 ruble pentru un dolar, şi cu 22,67% în raport cu euro, până la 115,7 ruble/euro, ambele cotaţii fiind maxime istorice.

Banca Rusiei a luat luni măsuri pentru garantarea stabilităţii financiare a băncilor sancţionate, precum eliberarea de rezerve de capital cumulate de 733 miliarde ruble (6,245 milioane euro sau 6,963 miliarde dolari) pentru împrumuturi de consum sau ipoteci.

De asemenea, a ridicat de la 9,5% la 20% dobânda şi a recomandat băncilor să-şi restructureze datoriile în loc să impună sancţiuni sau amenzi, dacă situaţia financiară a debitorilor se va deteriora ca urmare a sancţiunilor.

În plus, are în intenţie să reia cumpărarea de aur de pe piaţa naţională, după cum a anunţat duminică.

Pe de altă parte, a decis să interzică brokerilor vânzarea de valori ale companiilor sau persoanelor fizice străine.

BCR a luat aceste măsuri după ce SUA, Uniunea Europeană şi alţi parteneri au sancţionat o serie de bănci în urma invaziei ruse în Ucraina şi au decis, în a doua etapă, excluderea unor bănci ruseşti din sistemul SWIFT.

UE a finalizat azi-noapte şi îngheţarea tranzacţiilor cu Banca Centrală a Rusiei, o lovitură fără precedent pentru economia ţării.

Băncile excluse din sistemul de plăţi interbancare vor fi dintre cele care au fost deja sancţionate anterior de UE; pe această listă se află Sberbank, Vneshtorgbank (VTB), Gazprombank, Russian Agricultural Bank, Vnesheconombank (VEB), Alfa Bank şi Bank Otkritie.

Lista precisă cu acest bănci se va cunoaşte, probabil, luni.

#SWIFT #banci rusesti #banca centrala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.