Disney, Warner și Sony își opresc lansarea de filme în Rusia

Companiile „Warner Bros”, „Disney” și „Sony” au oprit lansarea filmelor în cinematografele din Rusia, după invazia din Ucraina. Anunțurile înseamnă că lansările marilor filme „The Batman”, „Turning Red” și „Morbius” nu vor mai avea loc, conform programului, în această țară.

Aceste măsuri survin în contextul în care guvernele din întreaga lume și-au intensificat sancțiunile împotriva Moscovei. În ultimele zile, corporații globale, inclusiv producători de automobile și giganți din domeniul energiei, au întrerupt legăturile de afaceri cu Rusia.

Superproducția Warner Bros „The Batman” urma să fie lansată, vineri, în Rusia.

„Având în vedere criza umanitară din Ucraina, WarnerMedia întrerupe lansarea lungmetrajului său ‘The Batman’ în Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de BBC.

Între timp, Disney a amânat lansarea filmului de animație Pixar, „Turning Red”, în Rusia.

„Având în vedere invazia neprovocată a Ucrainei și criza umanitară tragică, punem în pauză lansarea, în cinematografele rusești, a filmelor”, a precizat Disney într-un comunicat.

Gigantul divertismentului a mai adăugat că va colabora cu organizațiile sale neguvernamentale pentru a oferi „ajutor urgent și alte tipuri de asistență umanitară refugiaților”.

Sony a oprit, de asemenea, lansarea, în această țară, a adaptării sale Marvel, „Morbius”.

„Având în vedere acțiunea militară, în curs de desfășurare, în Ucraina și incertitudinea și criza umanitară care rezultă din aceasta și care se desfășoară în acea regiune, vom întrerupe lansările noastre planificate în cinematografe în Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt pentru BBC. „Gândurile și rugăciunile noastre sunt alături de toți cei care au fost afectați și sperăm că această criză va fi rezolvată rapid”, au adăugat ei.

Între timp, Netflix a declarat că nu se va conforma noilor reguli rusești pentru a transmite, pe platforma sa, canale susținute de stat.

„Având în vedere situația actuală, nu avem planuri de a adăuga aceste canale la serviciul nostru”, a declarat un purtător de cuvânt al Netflix.

#Warner #disney #sony #cinematograf #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.