Aderarea Moldovei la UE grăbită de un europarlamentar. A adresat o scrisoare deschisă lui Josep Borrell

Eurodeputatul Eugen Tomac, preşedintele PMP, îi cere lui Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să stabilească un calendar concret cu autorităţile Republicii Moldova, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Partidul Mişcarea Populară, formaţiunea membră a Partidului Popular European, solicită ca, având în vedere vizita oficială a lui Josep Borrell Fontelles la Chişinău în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, să fie stabilit cu autorităţile Republicii Moldova un calendar concret, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea acestui stat la Uniunea Europeană”, potrivit lui Eugen Tomac.

El invocă solicitarea Preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind aderarea ţării sale la UE şi pericolul reprezentat de Federaţia Rusă, Acordul de Asociere aprobat de conducerea Republicii Moldova încă din iunie 2014 şi care a fost ratificat de Parlamentul de la Chişinău în iulie 2014, faptul că majoritatea cetăţenilor R. Moldova vorbesc limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, iar o treime dintre aceştia au şi cetăţenie română, reformele implementate de Republica Moldova în ultimul an sub conducerea Preşedintelui Maia Sandu şi „greşeala istorică făcută de UE în încetinirea aderării la UE a Republicii Moldova după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă în 2014”.

„Partidul Mişcarea Populară consideră că Uniunea Europeană are datoria şi obligaţia morală de a prezenta pentru cetăţenii R. Moldova un plan clar de urmat pentru integrarea acestui stat în UE şi un orizont de timp bine definit pentru ca această ţintă să fie atinsă. Mai ales că acest obiectiv politic este susţinut şi de la nivelul oficial al statului român. În acest moment, având în vedere agresiunea Federaţiei Ruse asupra unui stat suveran cu o conducere legitim aleasă în urma unor alegeri democratice corecte, Uniunea Europeană trebuie să transmită un semnal de forţă în ceea ce priveşte implementarea Parteneriatului Estic (din care face parte şi Republica Moldova) pentru că vedem că toate concesiile făcute administraţiei de la Kremlin au fost inutile. Mulţi dintre cetăţenii R. Moldova sunt astăzi plecaţi la muncă în ţări ale Uniunii Europene. Sunt oameni cinstiţi şi muncitori, care iubesc şi respectă valorile şi principiile care stau la baza Uniunii. Din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova ar fi doar pecetluirea unei stări de fapt absolut necesare. PMP îşi reiterează ca principal obiectiv Unirea Republicii Moldova cu România în urma unui proces de decizie a ambelor state, dar credem că acest lucru poate fi realizat la fel de rapid şi eficient sub umbrela Uniunii Europene”, conchide Tomac.

#aderare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.