Maersk, cea mai mare companie de transport maritim din lume, suspendă transporturile de containere către şi din Rusia

A.P. Moller Maersk A/S, cea mai mare companie de transport maritim din lume, a anunţat marţi că va opri temporar toate transporturile de containere către şi din Rusia, ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse Moscovei în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Decizia vine după decizii similare ale firmelor de transport Ocean Network Express (Singapore), Hapag Lloyd (Germania) şi MSC (Elveţia).

Gigantul danez a precizat că suspendarea vizează toate porturile ruseşti şi nu va include livrările de echipamente medicale, ajutoare umanitare şi produse alimentare, transmite Agerpres.

„Deoarece stabilitatea şi siguranţa operaţiunilor noastre este deja afectată, direct şi indirect, noile rezervări Maersk către şi din Rusia vor fi temporar suspendate”, se arată într-un comunicat Maersk.

Compania operează rute de transport de containere către Sankt Petersburg şi Kaliningrad în Marea Baltică, Novorossiysk în Marea Neagră şi către Vladivostok şi Vostochny pe coasta de est a Rusiei.

Maersk deţine 31% din operatorul portuar rus Global Ports, care operează şase terminale în Rusia şi două în Finlanda. Printre acţionarii Global Ports se află şi compania nucleară rusească de stat Rosatom şi afaceristul rus Sergey Shiskarev.

„Încercăm să ne conformăm restricţiilor şi sancţiunilor în cazul Global Ports şi ne pregătim pentru viitoare decizii”, se arată în comunicatul Maersk.

Compania cu sediul în Copenhaga are aproximativ 500 de angajaţi în Rusia. Săptămâna trecută a oprit temporar toate escalele în Ucraina, unde are aproximativ 60 de angajaţi.

#Maersk #transport maritim #containere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.