„Floare de cireș” – Cum o afacere socială a fost dezvoltată cu succes dezvoltată grație suportului financiar al UE

Uniunea Europeană oferă sprijin pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor sociale în zonele rurale din Republica Moldova. „Floare de cireș” reprezintă unul din modelele de activitate socială, care datorită granturilor europene accesate, reușește să creeze oportunități noi de formare profesională și de angajare a persoanelor defavorizate.

Istoria de succes a acestei inițiative, a fost relatată publicului din mediul online, pe 18 martie 2021, în cadrul LIVE turului de presă, desfășurat în localitatea Răzeni din raionul Ialoveni, parte a campaniei „UE pentru Moldova Rurală”.

Potrivit fondatorului „Floare de cireș” Sergiu Gurău, timp de opt ani de când s-a lansat în afaceri, a beneficiat de a mai multe programe de asistență ale Uniunii Europene și a obținut, atât suport financiar în valoare de peste 35 de mii de euro, cât și suport informațional, participând la activități de mentorat, traininguri și schimburi de experiență.

„Datorită suportului financiar al Uniunii Europene, acum doi ani a fost creat Fondul de Susținere a Antreprenoriatului pentru tineri Ialoveni și acolo am reușit să obținem 3 500 de euro – sumă necesară pentru a cumpăra un frigider de care aveam mare nevoie. De asemenea, Fundația Est Europeană ne-a mai oferit un grant – resurse financiare pe care le-am investit în echipamentul tehnic care este destul de costisitor”, subliniază antreprenorul.

Potrivit lui Sergiu Gurău, posibilitatea de a accesa granturi europene l-a ajutat în dezvoltarea afacerii și în viitorul apropiat acesta planifică să organizeze un spațiu mai mare pentru serviciile de catering pe care le oferă compania sa, dar și să diversifice serviciile prestate.

Întreprinderea socială „Floare de cireș” fondată de către Asociaţia Obştească „Eco Răzeni” este specializată în prestarea serviciilor de catering și are în prezent 23 de angajați, dintre care 11 persoane sunt cu nevoi speciale, iar 4 persoane provin din familii social-vulnerabile.

Mai nou, în scopul stimulării potențialului antreprenorial social al tinerilor din Republica Moldova, Asociația „Eco Răzeni” va implementa în acest an și proiectul „EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Republica Moldova și Ucraina”, unde mai mulți tineri antreprenori vor avea posibilitatea să beneficieze de granturi de până la 10.000 de euro. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului EU4Youth.

Campania „UE pentru Moldova Rurală” este menită să reflecte rezultatele și schimbările realizate în zonelerurale, dar și să prezinte oportunitățile curente oferite de către Uniunea Europeană pentru dezvoltarea localităților rurale din Republica Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.