Joburi de viitor: (84) Strateg de confidențialitate a datelor

În viitor, va fi mult mai dificil să protejăm confidențialitatea datelor, pentru că toată lumea va fi întotdeauna „conectată” la rețele prin implanturile digitale din corpul lor care le va asigura sănătatea și le va îmbunătăți stilul de viață. Hackingul va fi o problemă majoră, întrucât daele persoanele vor putea fi furate pentru răscumpărare șifurtul de identitate va avea repercusiuni grave.

Strateg de confidențialitate a datelor: Responsabilități

Un strateg de confidențialitate a datelor va fi responsabil pentru proiectarea de soluții pentru protejarea datelor.

Strategii privind confidențialitatea datelor înființează sisteme și software pentru a reduce riscul de hacking. În cazul în care o sistemul este piratat, ei vor lucra pentru a-l repara, pentru a recupera datele și pentru a minimiza impactul asupra vieții oamenilor.

Strateg de confidențialitate a datelor: Abilități

Strategii de confidențialitate a datelor au abilități analitice dezvoltate și vor fi orientați spre detalii. Au un nivel ridicat de alfabetizare digitală,
și cunoașterea celor mai recente tendințe din securitate cibernetică. Au abilități de codare și înțeleg arhitectura sistemelor, firewall-urile, rețelelor și sistemelor de operare.

#confidențialitate #date #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, prețurile gazelor naturale au înregistrat o majorare semnificativă pe piața din România, atingând niveluri record pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Prețul gazelor pentru livrare în ziua următoare a depășit 450 lei/MWh, un nivel nemaîntâlnit din decembrie 2022. Creșterea prețurilor a fost determinată de o serie de factori, printre care vremea rece, care a dus la o majorare a consumului intern, cererea suplimentară din Republica Moldova și gradul scăzut de umplere a depozitelor de gaz.

În aceeași zi, prețul mediu al energiei pentru livrare marți a crescut cu 22,8% față de ziua precedentă, ajungând la 414,48 lei/MWh (aproximativ 83 euro/MWh), ceea ce reprezintă o diferență de peste 20 de euro/MWh față de cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH.

Acesta este cel mai mare preț înregistrat pentru gazele naturale pe BRM în ultimele 26 de luni, având în vedere că ultima dată când prețul a fost mai mare a fost în 22 decembrie 2022. Volumele tranzacționate au fost, de asemenea, record, atingând 161 GWh, ceea ce reprezintă aproape două treimi din producția internă zilnică de 255 GWh, notează profit.ro.

Cererea regională a fost influențată și de repornirea unui combinat de îngrășăminte chimice în Bulgaria, dar și de importurile efectuate de Ucraina. În același timp, România a importat luni 14,8 milioane de metri cubi de gaze pentru a acoperi consumul intern, care nu putea fi susținut doar din producția internă și extragerile din depozite.

Oferta de gaz este limitată atât intern, cât și extern. Terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandropolis se află în revizie, iar producția internă este la capacitate maximă. De asemenea, Depogaz a redus cu 20% capacitatea de extracție zilnică până la finalul acestei ierni.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit, asigurând publicul că România are 1,35 miliarde de metri cubi de gaz în depozite, cu un grad de umplere de 43,4%, și că țara nu va rămâne fără gaz pentru consumatorii interni. Totodată, el a menționat că sursele de import sunt limitate, iar gazul din Ungaria este scump și provine, probabil, din depozitele rusești, cu tarife de transport și depozitare incluse.

În ciuda asigurărilor autorităților, situația gazelor din România reflectă o tendință regională, iar un eventual val de frig pe termen mediu ar putea duce la o criză energetică. Pe piața internațională, prețurile de referință la gaze au crescut luni cu 5,4%, ajungând la 58,75 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai ridicat preț din februarie 2023, în condițiile în care cotațiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.