Un oligarh rus spune că sancțiunile împotriva miliardarilor din Rusia nu vor opri războiul început în Ucraina

02 Mart. 2022, 10:57
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2022, 10:57 // Au Bani //  MD Bani

Unul dintre cei mai bogați bărbați ai Rusiei a spus că impunerea de sancțiuni împotriva oligarhilor nu ar avea niciun impact asupra deciziei Moscovei de a pune capăt războiului în Ucraina, scrie BBC.

Bancherul miliardar Mihail Fridman a declarat într-o conferință de presă la Londra că războiul a fost o tragedie pentru ambele părți. Dar s-a oprit înaintea criticilor directe, spunând că remarcile personale ar putea reprezenta un risc nu doar pentru el, ci și pentru personal și colegi.

Se alătură altui om de afaceri, Oleg Deripaska, în apeluri la pace.

Cei doi bărbați sunt cei mai importanți oligarhi care au condamnat Rusia pentru invazia Ucrainei, aflată acum la a șasea zi.

Marea Britanie i-a sancționat, de asemenea, marți, pe șefii armatei din Belarus pentru rolul lor în „sprijinirea” invaziei ruse a Ucrainei.

Ministerul de Externe a declarat că armata belarusă a „sprijinit și permis invazia rusă a Ucrainei” și a sancționat, de asemenea, unele dintre firmele sale de producție de stat. Sancțiunile din Belarus sunt peste cele aplicate deja asupra Minskului de Regatul Unit din 2020, când peste 100 de persoane și organizații au fost vizate ca răspuns la alegerile frauduloase din Belarus.

Ce sancțiuni i se impun Rusiei?

Născut în Ucraina înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, Fridman a fost fondatorul celei mai mari bănci private din Rusia, Alfabank, și conduce firma de investiții LetterOne, care are interese extinse în petrol și retail.

Miliardarul a spus că sancțiunile, care îngheață unele active și impun o interdicție de călătorie, sunt nejustificate și că va lupta împotriva lor. Dar el a adăugat că sancțiunile nu vor avea, în orice caz, efectul dorit de a ajuta la frânarea Kremlinului.

„Părinții mei mi-au spus mereu: știi, pentru că ești evreu, nu poți fi în această funcție sau în acea funcție, în această universitate sau la acest job. Acum, mă confrunt cu aceeași situație aici în Occident, pentru că ești rus”.

„Problemă sensibilă”

Luni, Uniunea Europeană a impus miliardarului Fridman, care locuiește la Londra, precum și partenerului de afaceri Pyotr Aven.

Declarația UE l-a descris pe Fridman drept „un finanțator rus de top și un facilitator al cercului interior al lui Putin”.

Fridman a spus că conflictul din Ucraina ar trebui să se încheie cât mai curând posibil, dar a evitat întrebările despre condamnarea totală a acțiunilor președintelui Vladimir Putin.

„Te rog, nu mă împinge să comentez”, a spus el, adăugând că nu ar fi doar „riscul meu personal, ci și un risc pentru colegii și personalul meu”.

El a spus că companiile sale au zeci de mii de angajați în Rusia, Ucraina și Marea Britanie.

„Este o problemă foarte sensibilă. Avem zeci de parteneri și nu am dreptul să-i pun pe toți în pericol”.

La rândul său, Deripaska, care a fondat unul dintre cele mai mari grupuri industriale din Rusia, a pledat și pentru pace într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Fridman, care s-a născut în Ucraina, a spus că sancțiunile au un impact drastic asupra economiei ruse și a cerut încetarea conflictului – dar a spus că nu are nicio influență asupra acțiunilor președintelui Putin. Fondatorul Alfabank, consideră că UE îl tratează inechitabil.

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 11:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 11:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate,  riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM