Presa liberă din Moldova se termină mâine. Primul semnal de alarmă

05 Mart. 2022, 15:46
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
05 Mart. 2022, 15:46 // Oameni şi Idei //  MD Bani

„Ieri”, când spuneam că este rău, de fapt – era bine…

Sunt doi ani de când învățăm să ne mobilizăm și să fim solidari în fața Covid, iar acum în fața repercusiunilor războiului din Ucraina. Spiritul de rezistență al ucrainenilor s-a transpus într-un mod impresionant asupra Moldovei, unde toți oamenii și statul s-au implicat în fața crizei umanitare și ajută poporul ucrainean să se salveze de groaza și urgiile războiului despre care știam doar din cărțile de istorie.

Cu certitudine, acest război va afecta planeta într-un mod distructiv din toate punctele de vedere, va reașeza puterile lumii, va schimba modul de viață, va genera noi priorități, pericole, abordări și decizii globale. Din punct de vedere economic, ne așteaptă crize majore – creșterea inflației, rearanjarea principiilor și abordărilor de securitate energetică, nivelul de viață va scădea, migrația regională și mondială va copleși foarte multe țări, etc, etc, etc… Statele din regiune vor trebui să facă față multiplelor provocări ale timpului.

Cu certitudine acest război deja afectează țara noastră în mod multilateral. Gradul nostru de pregătire pentru a face față este incert, dar mă bucur că avem entuziasmul de a nu ceda în fața greutăților imprevizibile. Depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE ne dă o speranță că nu suntem singuri în fața tuturor acestor circumstanțe, iar vizitele din ultima săptămână confirmă acest fapt.

Totuși, nu m-am așteptat că primii loviți de criză vom fi cei din presa liberă. Mă uit cu fascinare în ultima săptămână la colegii din redacțiile realitatea.md, bani.md, rupor.md, rlive.md și RLIVE TV – o echipă multinațională și incluzivă, care este implicată pentru a informa rapid cetățenii din țară și din diasporă, care are grijă să combată valul de dezinformări și falsuri concertate, care nu se uită la oră și uită de necesitatea de a mânca sau de a o suna pe mama.

Vă spun cu multă convingere: independența financiară a presei libere este în pericol. Situația pieței publicitare s-a înrăutățit după începerea războiului din Ucraina. Deja astăzi, peste 50% din clienții de publicitate și-au suspendat sau și-au retras total campaniile de publicitate. Tendința generală este spre 70% – 90% în următoarele două săptămâni. Acest fapt pune sub risc direct sustenabilitatea multor instituții de presă. Ultimele două zile am vorbit cu colegii de la Jurnal TV, TV 8, PRO TV, deschide.md, nordnews.md, ziarulnațional.md și toți sunt foarte îngrijorați.

Agențiile de publicitate și de PR au confirmat că tendința clienților internaționali și autohtoni este de a limita campaniile de publicitate sau de a retrage în totalitate campaniile publicitare pe o perioadă nedeterminată.

Sunt trei motive principale:

  1. Clienții nu doresc să apară în context de război;
  2. Dependența unor clienți de furnizarea mărfurilor din Ucraina sau Rusia, sau dependența de logistica comercială prin Ucraina;
  3. Reducerea sau excluderea bugetelor publicitare de către clienții medii și mici, din cauza incertitudinii pe termen scurt și mediu. În același timp, deși sunt conștienți că le vor scădea vânzările, nu au alte soluții.

Această situație devine din ce în ce mai critică în fiecare zi și influențează direct nu doar sustenabilitatea instituțiilor media, ci și calea spre faliment a acestora. Criza afectează în modul cel mai direct aspectul securității informaționale al țării, având în vedere riscul iminent de dispariție a presei libere din Republica Moldova – televiziuni, portaluri de știri, ziare, atât naționale, cât și regionale.

Trebuie să conștientizeze toată țara că mass-media este un domeniu de importanță națională strategică, care asigură libertatea de exprimare și pluralismul de opinii, și care contribuie direct la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Depunerea cererii de aderarea la UE, demonstrează coeziunea țării noastre la pluralismul mediatic – garanția democrației oricărui stat. Efortul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru diversificarea surselor de informare, naționale și regionale, consolidarea sustenabilității instituțiilor mass-media, profesionalizarea conținutului autohton, este o confirmare a voinței pentru ca mass-media din Republica Moldova să fie independentă și liberă.

Acum mai mult decât niciodată, presa are nevoie de suportul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru a fi susținuți. Acum mai mult decât niciodată, efortul presei de a informa corect societatea, de a combate fake-urile și campaniile de dezinformare, de a menține calmul în societate și a nu admite panica – necesită a fi susținut… Presa are nevoie de suportul financiar direct, pentru a putea plăti salarii și menține activitatea operațională. Nu le spun eroi, deși efortul este maxim în această perioadă, este un război neconvențional unde presa liberă este în prima linia, iar rolul jurnaliștilor liberi în democratizarea Republicii Moldova este iminent, oricât mulți nu ar dori să recunoască.

Stimați conducători ai țării,

Stimați parteneri de dezvoltare,

Stimați oameni de afaceri,

Este momentul acțiunii. Anume acum este necesar suportul dumneavoastră direct și urgent. Este momentul când discuțiile despre principii și valori s-au transformat în – rezistență și supraviețuire. Chiar dacă nu dispune de instrumente directe de suport, statul ar putea interveni cu facilități și garanții, ar putea face demersuri către comunitatea internațională. Partenerii de dezvoltare ar putea interveni cu un fond de urgență pentru susținerea directă a instituțiilor mass-media. Oamenii de afaceri ar putea plăti campaniile de viitor sau să acorde suport direct instituțiilor media. Acestea sunt doar câteva din intervențiile de urgență posibile.

Pluralismul mediatic este garanția democrației!

Nu uitați despre acest fapt, pentru că discuțiile și expertizele post-factum nu-i vor mai putea ajuta pe cei care vor dispărea.

Dumitru Țîra

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.