Presa liberă din Moldova se termină mâine. Primul semnal de alarmă

„Ieri”, când spuneam că este rău, de fapt – era bine…

Sunt doi ani de când învățăm să ne mobilizăm și să fim solidari în fața Covid, iar acum în fața repercusiunilor războiului din Ucraina. Spiritul de rezistență al ucrainenilor s-a transpus într-un mod impresionant asupra Moldovei, unde toți oamenii și statul s-au implicat în fața crizei umanitare și ajută poporul ucrainean să se salveze de groaza și urgiile războiului despre care știam doar din cărțile de istorie.

Cu certitudine, acest război va afecta planeta într-un mod distructiv din toate punctele de vedere, va reașeza puterile lumii, va schimba modul de viață, va genera noi priorități, pericole, abordări și decizii globale. Din punct de vedere economic, ne așteaptă crize majore – creșterea inflației, rearanjarea principiilor și abordărilor de securitate energetică, nivelul de viață va scădea, migrația regională și mondială va copleși foarte multe țări, etc, etc, etc… Statele din regiune vor trebui să facă față multiplelor provocări ale timpului.

Cu certitudine acest război deja afectează țara noastră în mod multilateral. Gradul nostru de pregătire pentru a face față este incert, dar mă bucur că avem entuziasmul de a nu ceda în fața greutăților imprevizibile. Depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE ne dă o speranță că nu suntem singuri în fața tuturor acestor circumstanțe, iar vizitele din ultima săptămână confirmă acest fapt.

Totuși, nu m-am așteptat că primii loviți de criză vom fi cei din presa liberă. Mă uit cu fascinare în ultima săptămână la colegii din redacțiile realitatea.md, bani.md, rupor.md, rlive.md și RLIVE TV – o echipă multinațională și incluzivă, care este implicată pentru a informa rapid cetățenii din țară și din diasporă, care are grijă să combată valul de dezinformări și falsuri concertate, care nu se uită la oră și uită de necesitatea de a mânca sau de a o suna pe mama.

Vă spun cu multă convingere: independența financiară a presei libere este în pericol. Situația pieței publicitare s-a înrăutățit după începerea războiului din Ucraina. Deja astăzi, peste 50% din clienții de publicitate și-au suspendat sau și-au retras total campaniile de publicitate. Tendința generală este spre 70% – 90% în următoarele două săptămâni. Acest fapt pune sub risc direct sustenabilitatea multor instituții de presă. Ultimele două zile am vorbit cu colegii de la Jurnal TV, TV 8, PRO TV, deschide.md, nordnews.md, ziarulnațional.md și toți sunt foarte îngrijorați.

Agențiile de publicitate și de PR au confirmat că tendința clienților internaționali și autohtoni este de a limita campaniile de publicitate sau de a retrage în totalitate campaniile publicitare pe o perioadă nedeterminată.

Sunt trei motive principale:

Clienții nu doresc să apară în context de război;
Dependența unor clienți de furnizarea mărfurilor din Ucraina sau Rusia, sau dependența de logistica comercială prin Ucraina;
Reducerea sau excluderea bugetelor publicitare de către clienții medii și mici, din cauza incertitudinii pe termen scurt și mediu. În același timp, deși sunt conștienți că le vor scădea vânzările, nu au alte soluții.

Această situație devine din ce în ce mai critică în fiecare zi și influențează direct nu doar sustenabilitatea instituțiilor media, ci și calea spre faliment a acestora. Criza afectează în modul cel mai direct aspectul securității informaționale al țării, având în vedere riscul iminent de dispariție a presei libere din Republica Moldova – televiziuni, portaluri de știri, ziare, atât naționale, cât și regionale.

Trebuie să conștientizeze toată țara că mass-media este un domeniu de importanță națională strategică, care asigură libertatea de exprimare și pluralismul de opinii, și care contribuie direct la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Depunerea cererii de aderarea la UE, demonstrează coeziunea țării noastre la pluralismul mediatic – garanția democrației oricărui stat. Efortul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru diversificarea surselor de informare, naționale și regionale, consolidarea sustenabilității instituțiilor mass-media, profesionalizarea conținutului autohton, este o confirmare a voinței pentru ca mass-media din Republica Moldova să fie independentă și liberă.

Acum mai mult decât niciodată, presa are nevoie de suportul statului și al partenerilor de dezvoltare pentru a fi susținuți. Acum mai mult decât niciodată, efortul presei de a informa corect societatea, de a combate fake-urile și campaniile de dezinformare, de a menține calmul în societate și a nu admite panica – necesită a fi susținut… Presa are nevoie de suportul financiar direct, pentru a putea plăti salarii și menține activitatea operațională. Nu le spun eroi, deși efortul este maxim în această perioadă, este un război neconvențional unde presa liberă este în prima linia, iar rolul jurnaliștilor liberi în democratizarea Republicii Moldova este iminent, oricât mulți nu ar dori să recunoască.

Stimați conducători ai țării,

Stimați parteneri de dezvoltare,

Stimați oameni de afaceri,

Este momentul acțiunii. Anume acum este necesar suportul dumneavoastră direct și urgent. Este momentul când discuțiile despre principii și valori s-au transformat în – rezistență și supraviețuire. Chiar dacă nu dispune de instrumente directe de suport, statul ar putea interveni cu facilități și garanții, ar putea face demersuri către comunitatea internațională. Partenerii de dezvoltare ar putea interveni cu un fond de urgență pentru susținerea directă a instituțiilor mass-media. Oamenii de afaceri ar putea plăti campaniile de viitor sau să acorde suport direct instituțiilor media. Acestea sunt doar câteva din intervențiile de urgență posibile.

Pluralismul mediatic este garanția democrației!

Nu uitați despre acest fapt, pentru că discuțiile și expertizele post-factum nu-i vor mai putea ajuta pe cei care vor dispărea.

Dumitru Țîra

##presa #razboi #Ucraina #Țîra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.