UE anunță un ajutor financiar de 800 de milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat luni, 7 martie, un ajutor umanitar imediat de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova.

În plus, Banca Europeană de Investiţii va ”reorienta” 700 de milioane de euro pentru susţinerea cu lichidităţi a economiei Ucrainei.
”Armata rusă îşi continuă ofensiva în Ucraina, numărul civililor ucişi creşte de la o zi la alta şi are loc un proces sistematic de distrugere a infrastructurii nu doar militare, ci şi civile. Asta a dus la creşterea numărului de refugiaţi, care a ajuns la aproximativ 1,6 milioane. Vedeţi cu ce viteză creşte numărul refugiaţilor şi ne temem – şi este o estimare rezonabilă – că cifra va ajunge la cinci milioane de persoane.

De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a mai existat o mişcare de refugiaţi atât de mare şi care să aibă loc atât de repede. Această cantitate enormă de oameni care îşi părăsesc ţara pentru a scăpa de război vor trebui primiţi de către ţările europene. Sunt estimări conform cărora peste 18 milioane de persoane vor fi atinse de conflict în interiorul Ucrainei. Am discutat despre o reacţie la această situaţie, am identificat sursa pentru aproape 100 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat către partenerii noştri în Ucraina şi Moldova”, a declarat Josep Borrell, luni după-amiază, într-o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor dezvoltării din UE.

#ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.