Banca Mondială a aprobat un program de asistenţă imediată pentru Ucraina de 489 milioane de dolari

Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a aprobat un program suplimentar de asistenţă imediată pentru Ucraina. Programul este denumit „Finanţarea redresării după o urgenţă economică în Ucraina” sau „Eliberaţi Ucraina”, cu o plată imediată de 489 de milioane de dolari, transmite AFP.

Amintim că, pe 1 martie, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane urmau să fie eliberate imediat.

Ieri, 7 martie, consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a decis să aloce o sumă mai mare. „Aranjamentul aprobat constă într-un împrumut suplimentar de 350 de milioane de dolari şi garanţii de 139 de milioane de dolari”, a detaliat Banca Mondială într-un comunicat de presă.

„Ajutorul cu plată rapidă va ajuta guvernul să ofere servicii esenţiale ucrainenilor, inclusiv salarii pentru angajaţii din spitale, pensii pentru bătrâni şi programe sociale pentru cei vulnerabili”.

Suplimentar, au fost aprobate granturi de 134 de milioane de dolari şi o finanţare paralelă de 100 de milioane de dolari.

Astfel, în total, au fost mobilizaţi 723 de milioane de dolari.

Banca Mondială a informat despre crearea unui „fond fiduciar multi-donator (MDTF) pentru a facilita canalizarea granturilor donatorilor către Ucraina, cu contribuţii din partea Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei şi Islandei în valoare de 134 de milioane de dolari până în prezent”. Instituţia a făcut apel la membrii săi pentru alte granturi care să alimenteze acest fond.

#asistenta #banca Mondială #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.