Ucraina și Republica Moldova primesc 100 de milioane de euro din partea UE. Cum vor fi folosiți banii

Republica Moldova și Ucraina primesc din partea Uniunii Europene un „ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro. Sprijinul constă din alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi destinate refugiaţilor care fug de teroarea războiului din Ucraina. Anunțul a fost făcut de șeful diplomației europene, Josep Borell, la finalul unei reuniuni cu miniştrii europeni ai dezvoltării, scrie Realitatea.md.

Potrivit oficialului european, ajutorul va fi acordat pentru a creşte capacităţile de primire a refugiaţilor în interiorul Ucrainei şi pentru a susţine Republica Moldova, ţară care „se simte ameninţată” de invazia rusă şi „are nevoie de sprijin economic și politic”, a explicat Borrell.

Anterior, și președinta Uniunii Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană pregătește un pachet de asistență financiară pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de euro.

Realitatea.md amintește că, aflați într-o vizită oficială în Republica Moldova, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au anunțat că Uniunea Europeană acordă țării noastre un sprijin de urgență în valoare totală de 20 de milioane de euro.

#Josep Borell #ajutor #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.