„Un embargo asupra importurilor de petrol rusesc ar putea împinge pieţele în cel mai crunt haos din viaţa noastră“

Din data de 24 februarie, de când Rusia a invadat Ucraina, petrolul a atins cote maxime. Țițeiul Brent a atins la data de 6 martie 139 de dolari pe baril în Asia, cel mai ridicat nivel din iulie 2008 încoace. De asemenea, preţurile petrolului destinat pieţei americane au trecut de 130 de dolari pe baril pentru a se retrage apoi spre 120 de dolari pe baril.

„Petrolul se scumpeşte din cauza perspectivei unui embargo total asupra exporturilor ruse de ţiţei şi produse din ţiţei“, explică pentru CNBC John Kilduff, analist la Again Capital.

SUA şi aliaţii discută această posibilitate pentru a priva Moscova de bani pentru întreținerea războiului. Washingtonul ia în calcul diverse variante pentru înlocuirea petrolului pe care-l cumpără de la ruşi.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori.

Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru vehiculele de război ruseşti, scrie The Conversation. De asemenea, aproape tot petrolul procesat în Germania este de import, iar Germania este cel mai mare procesator de petrol din Europa. O treime din petrolul prelucrat în rafinăriile şi uzinele germane vine tot de la ruşi. Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

„Un embargo asupra importurilor din Rusia ar putea împinge pieţele energiei în cel mai crunt haos din viaţa noastră“, a spus Vandana Hari, analist la Vanda Insights. Este greu de crezut că UE va acdepta interzicerea importurilor din Rusia, chiar dacă SUA i-o ia înainte.

Petrol scump înseamnă benzină scumpă în vremuri în care preţurile record ale energiei au aruncat inflaţia în aer în Europa. Preţurile gazelor pe pieţele europene au stabilit ieri noi recorduri.

Wall Street Journal scrie despre un salt de 42%, la 270 de euro, pentru contractele futures cu gaze pe bursa nord-europeană doar de vineri până luni

#embargo #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.