Cât de importantă este energia nucleară pentru Ucraina sau pentru vecinii ei?

Potrivit unei analize a direcţiilor în care avansează armata rusă în Ucraina, centralele nucleare ale țării reprezintă țintele Rusiei. Iar Ucraina are multe reactoare. De asemenea, țara este şi exportatoare de energie electrică, scrie ZF.

Principalele destinaţii de export sunt, de obicei, Ungaria, Polonia, România şi Cehia, în această ordine a valorii vânzărilor. Energia nucleară este importantă pentru Ucraina, dar ţara încă îşi produce 70% din energie prin arderea combustibililor fosili.

Ocuparea centralei nucleare de la Zaporijie de către forţele militare ruse a arătat clar că energia nucleară este vitală pentru Ucraina.

Conform datelor oferite de Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei, reactoarele produc 23% din energia ţării.Un total de 15 reactoare nucleare funcţionează în patru locaţii în întreaga ţară. Cu cele şase reactoare ale sale, centrala Zaporijie nu este doar cea mai mare facilitate nucleară din Ucraina, ci şi cea mai puternică din regiune.

Însă combustibilii fosili sunt cei care domină mixul energetic al ţării. În 2020, Ucraina şi-a obţinut aproximativ 70% din energie din cărbune, petrol şi gaze, potrivit agenţiei de statistică ucrainene.

#centrale nucleare #Energie electrică #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.