Agenția ONU pentru Refugiați și comunitatea internațională va susține Moldova în gestionarea crizei refugiaților

Agenția ONU pentru Refugiați este alături de Republica Moldova în această criză dificilă. În următoarele zile, agenția va definitiva planul privind răspunsul la criza refugiaților din Ucraina. Pentru început, planul include un suport din partea comunității internaționale pentru Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat Roland Schilling, Reprezentantul Agenției ONU pentru Refugiați pentru Europa Centrală, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Dumitru Udrea, Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova.

„Suntem conștienți de faptul că acest ajutor reprezintă în acest moment prea puțin, dar vreau să vă asigur că mai mult ajutor urmează să vină. Și nu doar pentru refugiații din Ucraina, dar și pentru populația și Guvernul Republicii Moldova. Ne dorim să aveți suficiente resurse pentru gestionarea acestei crize. Pentru că înțelegem foarte bine că resursele Guvernului Republicii Moldova sunt limitate și nu putem să contăm la nesfârșit pe voluntari”, a menționat Roland Schilling.

De asemenea, Agenția ONU pentru Refugiați va oferi suport pentru asigurarea produselor alimentare și întreținerea centrelor de plasament pentru refugiați.

La rândul său, Dumitru Udrea a subliniat că Guvernul Republicii Moldova apreciază deschiderea Agenției ONU pentru Refugiați în gestionarea crizei cauzată de războiul din Ucraina.

Amintim că în cadrul ședinței de ieri, 10 martie, a Comisiei Situații Excepționale a fost luată decizia de a simplifica mecanismul de import a donațiilor făcute de către persoanele fizice aflate peste hotarele țării pentru refugiați din Ucraina. Membrii CSE au decis că donațiile vor fi transmise la postul vamal Leușeni, în depozitul gestionat de către „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”. Persoanele fizice vor declara lotul de mărfuri prin intermediul formularului tipizat DV-6 al declarației vamale, dar și altor formulare tipizate, care vor servi drept act de predare – primire a donației. Ulterior, mărfurile vor fi transmise Ministerului Muncii și Protecției Sociale spre repartizare beneficiarilor. Serviciile de vămuire vor fi efectuate gratuit.

De asemenea, începând cu ziua de azi, primăriile vor putea deschide centre de plasament temporar pentru refugiați cu aprobarea Agenției Naționale pentru Asistență Socială.

În acest moment, în Republica Moldova se află peste 132 000 de refugiați din Ucraina. În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale, dintre care 39 în Chișinău. Numărul total de locuri disponibile este de peste 6 mii.

Guvernul continuă să acorde suport refugiaților care doresc să plece spre alte destinații ale Uniunii Europene. În acest sens, în perioada 08-10 martie 2022 (până la ora 12:00) au fost efectuate 137 curse cu autocare și microbuze, dintre care 10 curse au fost făcute astăzi, până la ora 12. Totalul persoanelor transportate în ultimele două zile, inclusiv astăzi, ora 12.00, este de peste 4 600. De asemenea, continuă transportarea refugiaților pe cale feroviară. În total, ultimele două zile au fost transportați peste 2 700 de refugiați. Totodată, în ultimele două zile peste 700 de persoane au fost transferate spre Israel și Bulgaria pe cale aeriană. În următoarele trei zile, sunt planificate următoarele curse aeriene:

Chișinău – Frankfurt
Chișinău – Istanbul – 2 curse
Chișinău – Tel Aviv – 3 curse

Alte patru curse aeriene neregulate de transfer a 1 784 de refugiați vor fi operate în perioada 11-13 martie cu destinațiile, Germania, Turcia, Spania și Polonia.

#refugiati #ajutor #criză #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.

Bani.md

Toate știrile

Moldova plătește scump pentru împrumuturi! 6 miliarde pe refinanțări și dobânzi la fiecare șase luni