Mercedes-Benz: Naționalizarea în Rusia ar putea periclita active de două miliarde de euro

Producătorul german de maşini premium Mercedes-Benz a anunţat vineri că are active de două miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) care ar putea fi periclitate de propunerile Rusiei de a naţionaliza proprietăţile firmelor străine care părăsesc ţara în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.

De asemenea, producătorul auto menționează într-un raport despre problemele cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit raportului, cele mai mari probleme cu care se confruntă sunt: perturbări în aprovizionarea cu componente, livrări de energie și chiar atacuri cibernetice.

„Aceste riscuri ar putea fi exacerbate de potenţiala expropriere a activelor subsidiarelor ruse”, precizează Mercedes-Benz.

Amintim că, partidul de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a anunţat miercuri că o comisie guvernamentală a aprobat primul pas spre naţionalizarea activelor companiilor străine care părăsesc ţara, în contextul sancţiunilor economice.

Potrivit informațiilor, comisia sprijină o lege care permite firmelor deţinute în procent de peste 25% de străini din „state neprietenoase” să fie puse sub administraţie externă pentru a preveni falimentul şi a salva locurile de muncă, adaugă Rusia Unită, într-un comunicat pe aplicaţia Telegram.

Conform proiectului de lege, companiile care au anunţat că vor părăsi Rusia ar putea refuza să fie puse sub administraţie externă dacă în termen de cinci zile îşi reiau activităţile sau vând acţiunile, cu condiţia să fie păstraţi angajaţii şi să fie menţinută afacerea. Altfel, tribunalul va numi un administrator temporar pentru trei luni, după aceea acţiunile noii entităţi sunt scoase la vânzare, iar acţiunile vechi sunt lichidate, a informat Rusia Unită.

Mercedes-Benz are o fabrică în oraşul Esipovo, la 40 km de Moscova, cu peste 1.000 de angajaţi, care produc sedanurile şi SUV-urile E-class.

Fabrica a fost inaugurată în 2019, în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin. Acesta a anunţat la ceremonie că uzina va produce 25.000 de maşini pe an, investiţia totală ajungând la aproape 300 milioane de dolari.

Mercedes-Benz a precizat că subsidiarele sale din Rusia, evaluate la două miliarde de euro la finalul lui 2021, au datorii către bănci de aproximativ un miliard de euro, pentru care producătorul auto a emis garanţii globale.

După ce Rusia a invadat Ucraina, mai multe companii și-au sistat activitatea, vânzările și livrările spre Rusia. Printre aceste companii se numără și Mercedes-Benz, care și-a suspendat exporturile de vehicule către Rusia şi a oprit activitatea de producţie în această ţară, în urma invadării Ucrainei şi a sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.

Mercedes-Benz va opri exporturile de maşini şi camionete spre Rusia, precum şi producţia locală „până la noi dispoziţii”, informează într-un comunicat grupul german, fără detalii suplimentare.

Şi Daimler Truck, cel mai mare producător global de camioane, şi-a suspendat activităţile în Rusia, inclusiv cooperarea cu firma auto Kamaz.

#naționalizare #mercedes benz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.