Milionarul moldovean Călin Fusu investește 1,5 mil. euro în retailerul de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco

Vivre Deco, retailer de mobilă şi decoraţiuni care are două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, a anunţat că pe 9 februarie acţionarii au aprobat majorarea capitalului social prin investiţia realizată de către acţionarul majoritar Neogen. Valoarea capitalului social majorat este de 7,5 milioane de lei.

Valoarea totală a investiţiei este în sumă de 7,42 mil. lei, echivalentul sumei de 1,5 mil. euro, calculat la cursul de schimb valutar RON-EUR stabilit de BNR pentru data de 7 februarie 2022.

Investiţia a fost realizată prin emisiunea unui număr de 27.191 de acţiuni în favoarea Neogen, la valoarea nominală de 10 lei pe acţiune, precum şi prin plata unei prime de emisiuni, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii o stabilesc de comun acord la 40 mil. euro.

De asemenea, acţionarii au decis să acorde celorlalţi investitori din acţionariat, Adisory Delta SRL şi NAGY VAJDA ANDRAS PETER, opţiunea ca în termen de 12 luni de la data semnării Hotărârii, să participe la majorarea de capital social prin aport în numerar până la limita de 1,5 mil. euro, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii au stabilit-o de comun acord la suma de 41,5 mil. euro.

Vivre Deco are la BVB o emisiune de 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi cu scadenţa în aprilie 2026) şi una de 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi cu scadenţa în martie 2025). Cele două sunt tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E).

La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

#Fusu #mobilă #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.