Milionarul moldovean Călin Fusu investește 1,5 mil. euro în retailerul de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco

Vivre Deco, retailer de mobilă şi decoraţiuni care are două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, a anunţat că pe 9 februarie acţionarii au aprobat majorarea capitalului social prin investiţia realizată de către acţionarul majoritar Neogen. Valoarea capitalului social majorat este de 7,5 milioane de lei.

Valoarea totală a investiţiei este în sumă de 7,42 mil. lei, echivalentul sumei de 1,5 mil. euro, calculat la cursul de schimb valutar RON-EUR stabilit de BNR pentru data de 7 februarie 2022.

Investiţia a fost realizată prin emisiunea unui număr de 27.191 de acţiuni în favoarea Neogen, la valoarea nominală de 10 lei pe acţiune, precum şi prin plata unei prime de emisiuni, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii o stabilesc de comun acord la 40 mil. euro.

De asemenea, acţionarii au decis să acorde celorlalţi investitori din acţionariat, Adisory Delta SRL şi NAGY VAJDA ANDRAS PETER, opţiunea ca în termen de 12 luni de la data semnării Hotărârii, să participe la majorarea de capital social prin aport în numerar până la limita de 1,5 mil. euro, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii au stabilit-o de comun acord la suma de 41,5 mil. euro.

Vivre Deco are la BVB o emisiune de 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi cu scadenţa în aprilie 2026) şi una de 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi cu scadenţa în martie 2025). Cele două sunt tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E).

La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

#Fusu #mobilă #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.