Profit pentru băncile din Republica Moldova. Majorare de 235 mil. de lei în primele două luni ale anului

Criza financiară nu se mai resimte pe piața bancară, creditorii raportând câștiguri de sute de milioane de lei. Cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 496,2 mil. de lei în primele două luni ale anului, de două ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cela mai mari câștiguri bancherii le-au avut din veniturile din dobânzi – 1 miliard de lei. Veniturile din onorarii și comisioane – 405 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor venituri în sumă de 227 mil. de lei.

Cel mai mare profit l-au avut cele patru bănci sistemice. Este vorba de maib – 132 mil. de lei față de 83 mil de lei, Moldindconbank – 120 mil. de lei comparativ cu 78 mil. de lei, Victoriabank – 97,3 mil. de lei față de 23,4 mil. de lei și OTP Bank cu un profit de 64 mil. de lei cu 17% mai mare.

Celelalte șapte bănci comerciale au avut un profit între 4,8 mil. de lei și 17,7 mil. de lei.

Cel mai mic câștig l-a înregistrat Eurocreditbank – 4,8 mil. de lei față de 1,8 mil. de lei anul trecut.

Majorarea profiturilor băncilor se datorează impulsionării creditării. Este vorba de credite de consum și cele pentru imobil.

BNM vrea să tempereze din apetitul de creditare

Urmare a presiunilor inflaționiste, în ultima ședință de politică monetară, BNM a majorat rata de bază cu două puncte procentuale la 12,50% anual. Banca centrală își justifică decizia prin faptul că activitatea de creditare generează și în continuare presiuni la adresa procesului inflaționist, înregistrând și în luna februarie ritmuri înalte de creștere (+49,7 la sută), deși ritmul de creștere anual al creditelor acordate în moneda națională s-a temperat ușor. Totodată, sub incidența caracterului decizional restrictiv început în luna iulie 2021, ratele medii ponderate a dobânzii la creditele noi acordate și depozitele noi atrase în moneda națională au continuat trendul ascendent și în luna februarie 2022. Astfel, rata medie ponderată la credite și depozite a constituit 9,22 la sută și, respectiv, 4,97 la sută anual, înregistrând o creștere de 0,13 puncte procentuale și, respectiv, 0,11 puncte procentuale față de luna ianuarie curent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”