Cinci asociații de business îi cer premierului intensificarea procesului de vaccinare

Cinci asociații de business au solicitat, printr-un demers comun, prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi, impulsionarea procesului de vaccinare, precum și organizarea unui forum cu părțile implicate.

Asociația Investitorilor Străini (FIA Moldova), Asociația Patronală Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociația Businessului European (EBA Moldova), Uniunea Instituțiilor Medico-Sanitare Private (UIMSP) și Confederația Națională a Patronatului (CNPM) susțin că,” în contextul evoluțiilor îngrijorătoare ale crizei epidemiologice, a numărului extrem de mare de infectări și decese, confirmat prin statisticile naționale și internaționale alarmante, a întregului sistem medical care se confruntă cu o criză fără precedent, se evidențiază tot mai conturat importanța Programului Național de Vaccinare”, scrie Bizlaw.

Asociațiile consideră rolul autorităților naționale în procesele de planificare, informare și organizare a vaccinării unul esențial, iar acțiunile în acest sens nu suportă amânare. Totodată, accestea își anunță deschiderea și angajamentul celor mai mari platforme asociative din domeniul antreprenorial de a participa în dialogul cu instituțiile naționale și partenerii de dezvoltare în vederea impulsionării procesului de vaccinare, fiind cea mai eficientă metodă de contracarare a crizei epidemiologice.

Oamenii de faceri solicită abordarea procesului vaccinării prin prisma următoarelor aspecte: previzibilitatea măsurilor ce urmează a fi întreprinse de autorități, oportunitățile de integrare a tuturor categoriilor de populație în Program, eforturile mediului public și privat de a pune la dispoziție vaccinurile împotriva noului tip de virus Covid-19, aspectele integrării tehnologiilor informaționale în proces (cum ar fi instituirea unei platforme naționale pentru informare și înregistrare a vaccinării populației).

Asociațiile semnatare ale demersului, solicită insistent organizarea unui forum pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, la care să participe toate părțile interesate la nivel național. Printre actorii principali implicați în dialog ar fi Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Consiliul consultativ de sănătate publică pe lângă Prim-ministru și partenerii de dezvoltare activi în domeniul dat.

#vaccin #vaccin anticovid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.