Cinci asociații de business îi cer premierului intensificarea procesului de vaccinare

Cinci asociații de business au solicitat, printr-un demers comun, prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi, impulsionarea procesului de vaccinare, precum și organizarea unui forum cu părțile implicate.

Asociația Investitorilor Străini (FIA Moldova), Asociația Patronală Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociația Businessului European (EBA Moldova), Uniunea Instituțiilor Medico-Sanitare Private (UIMSP) și Confederația Națională a Patronatului (CNPM) susțin că,” în contextul evoluțiilor îngrijorătoare ale crizei epidemiologice, a numărului extrem de mare de infectări și decese, confirmat prin statisticile naționale și internaționale alarmante, a întregului sistem medical care se confruntă cu o criză fără precedent, se evidențiază tot mai conturat importanța Programului Național de Vaccinare”, scrie Bizlaw.

Asociațiile consideră rolul autorităților naționale în procesele de planificare, informare și organizare a vaccinării unul esențial, iar acțiunile în acest sens nu suportă amânare. Totodată, accestea își anunță deschiderea și angajamentul celor mai mari platforme asociative din domeniul antreprenorial de a participa în dialogul cu instituțiile naționale și partenerii de dezvoltare în vederea impulsionării procesului de vaccinare, fiind cea mai eficientă metodă de contracarare a crizei epidemiologice.

Oamenii de faceri solicită abordarea procesului vaccinării prin prisma următoarelor aspecte: previzibilitatea măsurilor ce urmează a fi întreprinse de autorități, oportunitățile de integrare a tuturor categoriilor de populație în Program, eforturile mediului public și privat de a pune la dispoziție vaccinurile împotriva noului tip de virus Covid-19, aspectele integrării tehnologiilor informaționale în proces (cum ar fi instituirea unei platforme naționale pentru informare și înregistrare a vaccinării populației).

Asociațiile semnatare ale demersului, solicită insistent organizarea unui forum pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, la care să participe toate părțile interesate la nivel național. Printre actorii principali implicați în dialog ar fi Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Consiliul consultativ de sănătate publică pe lângă Prim-ministru și partenerii de dezvoltare activi în domeniul dat.

#vaccin #vaccin anticovid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi