Economia moldovenească la răscruce. Transportul şi turismul s-au comprimat la jumătate

În luna martie s-a împlinit exact un an de la criza covid când au fost înregistrate primele infectări în Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău, la fel ca şi autorităţile altor state, au aprobat o serie de restricţii de circulaţie şi au limitat activitatea businessului. Acest lucru s-a făcut pentru a opri răspândirea virusului, însă acest lucru s-a soldat cu efecte nefaste pentru economia firavă a Republicii Moldova. PIB-ul ţării a înregistrat o scădere de 7% în anul 2020.

Lovitura dură pentru economia moldovenească a fost când Guvernul a suspendat în data de 22 martie 2020 activitatea tuturor unităţilor comerciale şi a traficului aerian cu excepţia benzinăriilor şi farmaciilor.

Comerţul cu bunuri a fost în creştere, iar industria – pe minus

Chiar dacă autorităţile au instituit o serie de restricţii, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 4,6% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -15,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -15,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -5,6% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,1% (în prețuri curente), potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Totodată, sectorul industrial a scăzut cu 5,5%. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, concomitent cu seceta din anul 2020, au determinat scăderea producției în special în ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Transportul şi turismul, cele mai afectate

Transportul de mărfuri și pasageri a fost unul din cele mai afectate sectoare de pandemie. În 2020 transportul de pasageri a scăzut aproape în jumătate (-46,1%), iar transportul de mărfuri – cu 12,5%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

În anul 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la circa 90,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie doar 24,1% față de anul 2019. Din numărul total de turiști, 68,2% au constituit turiștii rezidenți (locali) și 31,8% – turiștii nerezidenți (străini).

Coronacriza va adânci sărăcia

„Aceasta este o criză care afectează în mod disproporționat persoanele sărace, care au mai mare probabilitate de a avea complicații de sănătate, locuiesc în locuințe aglomerate, nu dispun de resurse pentru a rămâne acasă pentru perioade îndelungate și muncesc la locuri de muncă cu salarii mici, ceea ce îi impune să aleagă între a-și risca sănătatea sau a-și pierde venitul, a declarat Alston. „Ignorând în totalitate obligațiile sale morale, majoritatea statelor fac prea puțin pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili la această pandemie”, potrivit declaraţiei lui Philip Alston, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului.

În Republica Moldova, salariul nominal în anul 2020 a crescut cu 9,7% la 8 107 lei la o inflaţie de 0,39%. Paradoxul este că, costul vieţii a rămas neschimbat.

Pentru depăşirea situaţiei precare din economiei, dar şi evitarea adâncirii sărăciei autorităţile ar trebui să găsească instrumente pentru susţinerea păturilor social vulnerabile, dar şi a businessului.

„În Republica Moldova, întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și tot ele au asimilat și cel mai puțin suport din partea statului. Doar 2% dintre întreprinderile cu până la 20 de angajați au menționat, potrivit sondajului Băncii Mondiale, că au primit ajutor, pe când în cazul întreprinderilor medii și mari această rată a fost de 10-15 la sută”, a menționat Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.